CEDO condamnă România pentru că a încălcat drepturile persoanelor transgender

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că România a încălcat drepturile a două persoane transgender refuzând să le recunoască identitatea deoarece nu au fost supuse unei operații de schimbare a sexului.

Autoritățile române i-a pus pe cei doi în fața unei „dileme insolubile”

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, CEDO, s-a pronunțat împotriva României marți pentru că nu a satisfăcut cererile a doi cetățeni transgender, de recunoaștere a identității lor de gen, și le-a cerut să „furnizeze dovezi că au fost supusi unei operații de realocare a sexului”.

S-a constatat că statul român a încălcat articolul 8 din Convenția europeană a drepturilor omului, care susține „dreptul la respectarea vieții private și de familie”.

ACTUALITATE 12 Ianuarie, calendarul zilei: Naya Rivera ar fi împlinit 39 de ani. Se sting Agatha Christie și Lisa Marie Presley

07:15

CONTROVERSĂ Aberațiile noilor taxe și impozite Bolojan. Mașinile hibride au un impozit mai mare decât un diesel vechi. Lista completă a creșterilor de taxe la mașini după noua lege fiscală

06:00

„CEDO a observat că instanțele naționale au prezentat reclamanților, care nu doreau să fie supuși unei intervenții chirurgicale de realocare a sexului, o dilemă imposibilă: fie trebuiau să fie supuși intervenției chirurgicale … fie trebuiau să renunțe la recunoașterea identității lor de gen ”, a declarat CEDO într-un comunicat.

Judecătorii au spus că „refuzul autorităților române de a recunoaște în mod legal reatribuirea de gen a solicitanților în absența unei intervenții chirurgicale echivalează cu o ingerință nejustificată în dreptul lor la respectarea vieții lor private.

Au solicitat  României să plătească 8.563 euro daune unui reclamant și 7.500 euro celuilalt, precum și costuri de judecată.

Argumentele folosite de autoritățile române împotriva celor doi cetățeni

Solicitanții, care au fost numiți X și Y de CEDO, sunt cetățeni români care s-au născut în 1976 și 1982 și locuiesc în Regatul Unit și București.

În 2013, X a lansat o cerere în instanță împotriva Sectorului 1 al Bucureștiului, care refuzase să-și schimbe sexul de la femeie la bărbat, în ciuda faptului că a prezentat trei certificate medicale care confirmă că suferă de o tulburare de identitate de gen.

Instanța a respins cererile pe baza faptului că schimbarea de gen a fost prematură, deoarece X nu a fost supus unei intervenții chirurgicale de realocare a sexului. Instanțele superioare au confirmat hotărârea, iar X s-a mutat în Marea Britanie în 2014 și a obținut prenume masculin.

Între timp, al treilea sector din București a refuzat să-i permită lui Y să își schimbe sexul de la femeie la bărbat. Instanțele naționale au respins, de asemenea, cererea, folosind aceleași argumente aduse lui X.

În mai 2018, lui Y i s-a eliberat o nouă carte de identitate românească care îi acorda sexul ca bărbat după ce a fost supus unei intervenții chirurgicale, în anul precedent.