Cine a fost Spiru Haret, matematicianul care a scos România din întuneric. Lecția uitată a primului ministru al Educației

Un geniu al matematicii care a refuzat faima de la Paris pentru a ridica satele românești din noroi a demonstrat că educația poate schimba fața unei națiuni în doar zece ani. Spiru Haret a fost un fenomen și a rămas o figură reprezentativă pentru învățământul românesc. A plecat la Paris și a devenit primul român cu doctorat la celebra Universitate Sorbona. Teza lui despre planete a uimit lumea științifică. Francezii l-au rugat să rămână profesor acolo, dar Haret a ales să se întoarcă în România. Mai târziu, în 1976, un crater de pe Lună a primit numele lui. Dar cea mai mare amprentă a lăsat-o pe pământ, în școlile noastre.

Spiru Haret

Spiru Haret s-a născut la Hanul Conachi din Iași, în februarie 1851. A fost un geniu academic încă de mic. A publicat două manuale, unul de algebră și unul de trigonometrie, direct de pe băncile liceului. După bacalaureat, a plecat la Paris cu o bursă câștigată prin concurs. Acolo a devenit primul român cu doctorat în matematică la celebra Universitate Sorbona.

FLASH NEWS După Erdogan, Zelenski merge în vizită în Siria. Ce a discutat cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa

17:58

PODCAST ALTCEVA Actrița Diana Lupescu, despre viața fără maestrul Mircea Diaconu: „N-a vrut să mă lase singură”

17:41

Dezastrul de la care a plecat reforma

Când Haret a intrat în administrația școlară, România se afla într-o situație critică. Prima lege a educației, cea a lui Cuza din 1864, fusese mai mult un vis frumos decât o realitate. Statul nu avea profesori și nici clădiri. Recensământul din 1899 arăta o realitate cruntă: aproape 80% dintre români nu știau să scrie sau să citească. Satele din țara noastră erau scufundate în ignoranță și fără o speranță reală.

În cele trei mandate ale sale, Haret a făcut minuni. A construit aproape 2.000 de școli. A înființat primele grădinițe din România. A înțeles că educația începe de la vârste fragede. A reorganizat totul, de la abecedar până la universitate. A introdus ore de gimnastică și vizite medicale. A creat „curba lui Haret” pentru a proteja salariile mici în timpul crizei.

Eliminarea examenului de Bacalaureat

Haret a înțeles că educația este un proces permanent, care nu se termină la 14 ani. A creat cursuri speciale pentru ucenici și chiar școli pentru țărănci, unde învățau de la igienă până la îngrijirea copiilor. A reorganizat liceul în trei secții (clasică, reală și modernă) și a simplificat programele pentru a fi utile în viață. Interesant este că el a eliminat bacalaureatul pentru o perioadă, pentru că îl considera prea elitist. Examenul a fost introdus ulterior, în 1925, de Constantin Angelescu.

Acesta a murit în anul 1912, răpus de cancer. Constantin Brâncuşi, care l-a admirat enorm, a vrut să-i ridice o statuie sub forma unei fântâni simple, dar guvernul de atunci a respins proiectul.

Moștenirea lui Spiru Haret se destramă sub tăierile Guvernului Bolojan

Decenii mai târziu, lucrurile nu stau mai bine în școala românească, iar contrastul cu trecutul devine dureros. Dacă Spiru Haret se lupta în epoca sa cu analfabetismul total, societatea din ziua de azi se confruntă cu o formă mai subtilă, dar la fel de periculoasă: analfabetismul funcțional. Statisticile actuale sunt alarmante și indică un regres major. Aproape 42% dintre elevii români citesc un text, dar nu pot explica ce au citit și nu pot trage concluzii în urma lui. În acest climat de criză, Guvernul Bolojan alege să scadă bugetul Educației la doar 2,8% din PIB, o decizie care lasă sistemul fără 3 miliarde de lei față de anul precedent.

Diferența de viziune dintre marii reformatori ai trecutului și liderii actuali este uriașă. În timp ce Haret a reușit să crească rata de alfabetizare cu 17% în doar zece ani, sistemul actual pare blocat într-un declin continuu. Potrivit ultimelor studii, aproximativ 40–45% dintre elevii de 15 ani din România sunt considerați analfabeți funcțional, un procent mult peste media multor state europene. În loc să combată acest fenomen prin investiții, autoritățile înăspresc criteriile pentru burse și elimină sprijinul financiar pentru mii de studenți. Astfel, lipsa de fonduri și măsurile de austeritate transformă educația dintr-o prioritate națională într-o simplă cifră de sacrificiu în registrele contabile ale statului.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• „Austeritate” selectivă. După ce a redus bursele pentru studenții români, Guvernul Bolojan a acordat 120 de burse pentru doctoranzi și cercetători din Africa și alte state francofone
• Profesorii și studenții i-au cerut demisia lui Nicușor Dan, la Cotroceni, în sunet de vuvuzele și tobe. “A uitat de noi și de promisiunile făcute