CNSAS a publicat ”Baza de date a etnicilor germani deportați în Uniunea Sovietică (1945)”. Aproape 170.000 de oameni, trimiși la ”muncă de reconstrucţie”

În cadrul modificărilor aduse Decretului-Lege nr. 118/1990, Parlamentul României a adoptat prevederi legale privind despăgubirea, prin acordarea de compensaţii financiare, a copiilor persoanelor persecutate din motive politice, deportate în străinătate sau constituite în prizonieri de război, inclusiv în cazul etnicilor germani deportaţi în U.R.S.S., din dispoziţia Comisiei Aliate de Control.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a realizat, pe baza documentelor identificate în dosarele fostelor servicii poliţieneşti din perioada 1945-1948 şi ulterior de Securitate (1948-1989), un indice al cetăţenilor români de etnie germană care, la începutul anului 1945, au fost ridicaţi forţat de la domiciliu şi trimişi la aşa-numita ”muncă de reconstrucţie” în U.R.S.S.

”Modalitatea de lucru a făcut apel la o indexare referenţială simplă, cu datele minime de identificare a persoanelor şi cu trimitere la filele de dosar în care se regăsesc. 

FLASH NEWS Donald Trump: „Cuba este o țară de din lumea a treia”

00:05

FLASH NEWS Donald Trump spune că dacă el nu era, NATO nu mai exista: „Am salvat NATO”

23:42

Modalitatea de lucru pentru baza de date a celor aproape 170.000 etnici germani deportați la «munca de reconstrucție» în Uniunea Sovietică este descrisă în materialul publicat pe site-ul CNSAS”, transmit reprezentanții consiliului.

”Informaţiile au fost introduse în indice aşa cum se regăsesc în documente, astfel că recomandăm o interogare extinsă”

Unele documente sunt degradate, spun reprezentanții CNSAS, fiind parţial ilizibile. Mai mult, întrucât o bună parte a documentelor studiate pentru întocmirea indicelui sunt redactate olograf – de către persoane cu un nivel inferior de instrucţie -, iar altele sunt copii dactilografiate ale unor astfel de documente, grafia numelor este adesea eronată.

”Menţionăm faptul că prezenţa unui nume în acest indice nu certifică automat calitatea de deportat/repatriat la/de la «munca de reconstrucţie» în U.R.S.S., fiind necesară o analiză a documentului la care se face referire. Spre exemplu, există persoane repatriate odată cu cele din categoria de interes, dar care nu fuseseră ridicate forţat de la domiciliu de către armata sovietică, ci au avut calitatea de prizonieri de război.

Există multe transcrieri fonetice sau variante «românizate» ale numelor sau prenumelor, uneori numele aceleiaşi persoane sunt consemnate în mod diferit în documente diferite, datele de naştere sunt de multe ori aproximative sau sunt citate atât pe stil vechi, cât şi pe stil nou.

Informaţiile au fost introduse în indice aşa cum se regăsesc în documente, astfel că recomandăm o interogare extinsă, pornind de la constatările sus-menţionate (variante sau fragmente de nume/prenume/date de naştere)”, au mai transmis reprezentanții CNSAS.

Baza de date poate fi accesată AICI.