Consiliul Superior al Magistraturii și-a ales noua conducere. Judecătorul Gheorghe-Liviu Odagiu este noul președinte al CSM

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și-a ales, joi, conducerea pentru următorul an. De asemenea, CSM a dat aviz negativ pentru noul proiect al pensiilor magistraților.

UPDATE, ora 12:43 –  Judecătorul Gheorghe-Liviu Odagiu a fost ales joi, 27 noiembrie, președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, în urma votului exprimat în plenul instituției. Mandatul acestuia începe la data de 7 ianuarie 2026 și durează un an, conform legii. Odagiu are un parcurs profesional de peste două decenii, fiind fost președinte al Curții de Apel Alba Iulia și specializat în materie penală.

Tot joi, procurorul Bogdan-Silviu Staicu a fost ales vicepreședinte al CSM, în urma votului din plen. Staicu este membru ales al Consiliului din partea procurorilor. Va ocupa funcția de conducere pentru același mandat anual, începând tot cu data de 7 ianuarie 2026. Alegerea sa completează formula de conducere prevăzută de lege, ce impune ca președintele și vicepreședintele să provină din corpuri profesionale diferite. De precizat este că, Bogdan Staicu este procuror din 2006, după o perioadă anterioară în avocatură. El a avut o carieră concentrată în special pe activitatea de urmărire penală.

ACTUALITATE 4 Noiembrie, calendarul zilei: Traian Băsescu împlinește 75 de ani, Matthew McConaughey 57. Este patentată prima casă de marcat din lume

07:15

ANALIZĂ EXCLUSIV Ce înseamnă înfrângerea lui Trump care se prefigurează și cum va arăta războiul politic. Ce le poate face Trump democraților și democrații lui

06:41

Astfel, noul tandem al conducerii pentru anul 2026 îi înlocuiește pe actualii titulari, judecătoarea Elena-Raluca Costache (președinte) și procurorul Claudiu-Constantin Sandu (vicepreședinte).

Știrea inițială

Pe ordinea de zi a plenului nu se află şi avizarea proiectului, dar membrii Consiliului pot propune adăugarea acestuia la începutul şedinţei.

„Avem nevoie de un aviz, un aviz consultativ. Opinia magistraturii nu o exprim eu, eu exprim poziția guvernului. Trebuie o poziție instituționlă corectă pentru a face pașii următori”, a declarat ministrul Justiției, Radu Marinescu, la sosirea la sediul CSM.

Conform noului proiect, cuantumul pensiei magistraţilor va fi 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizaţiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă. Perioada de tranziţie până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026.

„Voi da un vot categoric împotrivă, deoarece asistăm la o eliminare de facto a pensiilor de serviciu. (…) Toţi au perceput-o ca fiind o presiune uriaşă în ultima perioadă. Şi eu cred la fel ca şi colegii mei”, a declarat Lia Savonea pentru Digi24 la intrarea în CSM în legătură cu posibilitatea ca avizarea proiectului modificat al pensiilor speciale să fie introdusă pe ordinea de zi.

De altfel, actualul vicepreședinte al CSM, procurorul Claudiu Sandu, a transmis deja că nu este de acord nici cu noua variantă propusă de Guvern: 

”Este incorect față de colegii care rămân să-și facă datoria, în timp ce cei care au ‘scăpat’ vor rămâne cu pensii foarte mari și cu vârste foarte mici de pensionare”, a declarat acesta.

În prezent, CSM este condus de președinta Elena Costache, care a stârnit controverse în spațiul public cu declarația sa despre statutul magistraților, în contextul propunerilor de reducere a pensiilor acestora și al creșterii vârstei de pensionare de la 48 la 65 de ani:

”Mi se pare mică o pensie de 11.000 de lei. Din toate punctele de vedere suntem unici. Suntem una din cele trei puteri ale statului”, declara judecătoarea Elena Costache, din fruntea CSM, în august 2025, în timp ce pensia medie în România e de 2.700 lei.

Amintim că, termenul limită pentru ca România să îndeplinească unul din jaloanele PNRR, care depinde și de avizul CSM privind reforma pensiilor magistraților, și să nu piardă suma de 230 de milioane de euro este vineri, 28 noiembrie.

Cei doi vor fi înlocuiți prin vot, de plenul CSM, în prezenţa a cel puţin 15 membri, cu votul majorităţii membrilor prezenţi dintre cei 14 membri (care trebuie să facă parte atât din secția de procurori, dar și din cea a judecătorilor), conform CSM.

Un mandat de președinte este de un an și nu poate fi reînnoit, în timp ce durata mandatelor membrilor CSM este de 6 ani.  De asemenea, Consiliul este format din 19 membri, din care:

• 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat. Ei fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori. Prima secţie are 9 judecători, iar cea de-a doua este compusă din 5 procurori;
• 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, cu vechime de cel puţin 7 ani într-o profesie juridică sau în învăţământul juridic superior, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat. Ei participă numai la lucrările în plen, cu drept de vot;
• ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
• președintele CSM este întotdeauna ales din rândul Secției de judecători, iar vicepreședintele din Secția de procurori;

Potrivit Constituției, președintele României ”prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă”.

Autorul recomandă:

Ca la poker cu al doilea proiect privind pensiile magistraților. Ar ține la CCR jocul Guvernului la cacealma, cu un proiect tras la indigo?