Cum arată și ce plan de eliberare „coace” Bucătarul de metamfetamină al traficanților Hells Angels – FOTO EXCLUSIV

Cum arată și ce plan de eliberare „coace” Bucătarul de metamfetamină al traficanților Hells Angels – FOTO EXCLUSIV
Marc Patrick Johnson foto Ionut Muresan
Publicat: 02/09/2021, 15:26
Actualizat: 02/09/2021, 20:41

Neozeelandezul implicat în traficul de cocaină al grupării de motocicliști Hells Angels – Marc Patrick Johnson, cel despre care presa din Noua Zeelandă scrie că a fost primul „bucătar” de metamfetamină al statului insular – vrea să fie eliberat din arest preventiv. Ultima „verigă” din rețeaua de traficanți de droguri, respectiv cel care a și negociat cu liderul Hells Angels din România plata cocainei care urma să ajungă în Noua Zeelandă, Marc Patrick Johnson spune că vrea o măsură preventivă mai blândă pentru că tocmai a descoperit că are o fiică de 31 de ani și doi nepoți, pe care vrea să îi întâlnească. De asemenea, el vrea să se opereze la genunchi.

Marc Patrick Johnson este solicitat în SUA pentru mai multe capete de acuzare legate de traficul internațional de droguri, alături de un alt neozeelandez, Michael Matthews Murray. Cei doi au fost prinși în România și reținuți, apoi arestați în vederea extrădării în noiembrie anul trecut. Un judecător din Texas Districtul de Est a emis pe numele lor mandate de arestare pentru „conspirație la import și export de cocaină și conspirație la spălare de bani”. Numai că cei doi n-au fost predați nici până acum către autoritățile din SUA.

„Bucătarul” de metamfetamină Mark Patrick Johnson – care este licențiat în chimie și care a lucrat ca technician de laborator în urmă cu 20 de ani, înainte să se alăture grupărilor de traficanți – a fost adus la Curtea de Apel București cu un autoturism al Poliției Române. Îmbrăcat într-un tricou sport și cu un vraf de documete în brațe, acesta a fost introdus în arestul instanței, apoi în sala de judecată.

Acolo îl așteptau un avocat și un translator, care l-au ajutat să își susțină cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv în fața judecătorului.

Ce a spus chimistul traficanților în fața judecătorului

Marc Patrick Johnson n-a suflat o vorbă din boxa arestaților cu privire la dosarul de trafic de droguri în care era implicat alături de motocicliștii „Hells Angels”. În schimb, el a vorbit despre cât de rău îl doare piciorul și despre cât de mult ar vrea să își vadă fiica, în vârstă de 31 de ani, despre care spune că abia recent a aflat că există.

„Soția mea poate veni oricând din Marea Britanie în România. Acum am aflat că am o fiică de 31 de ani și 2 nepoți. Mi-ați face un mare bine dacă m-ați lăsa să îmi văd nepoții și fiica. Nu sunt un pericol pentru nimeni și mă voi supune oricărei cerințe”, a declarat în fața instanței neozeelandezul Mark Patrick Johnson.

Translatorul neozeelandezului a arătat în fața judecătorului că acesta trebuie să se opereze la genunchi și că dispune de mijloacele materiale pentru a plăti intervenția chirurgicală. Johnson voia să se opereze la o clinică din Turcia, dar, între timp, l-a reținut DIICOT.

Avocat: „Arestul nu mai este nici necesar, nici oportun”

Avocatul neozeelandezului a arătat că CEDO a admis, în principiu, o plângere formulată de clientul lui, îndreptată împotriva legislației române care reglementează procedura de extrădare. Acesta este și motivul pentru care atât Marc Patrick Johnson, cât și Michael Matthews Murray nu pot fi predați în SUA. CEDO a emis o decizie preliminară în care arată că cei doi „nu pot fi îndepărtați de pe teritoriul României”.

Pe de altă parte, cei doi se află în arest provizoriu în vederea extrădării de 10 luni, mult peste durata de 180 de zile prevăzută de lege. Totodată,legislația cu privire la extrădare prevede că predarea persoanei cerute către statul solicitant se realizează „de urgență”. Așadar, avocatul a argumentat că Marc Patrick Johnson nu mai poate fi ținut în arest preventiv. În afară de procesul de pe rolul CEDO, neozeelandezul a sesizat, în România, și Curtea Constituțională. În esență, el critică aceleași dispoziții ale legii extreădării.

„Instanța ar trebui să verifice dacă detenția domnului Johnson este legală din punctul de vedere al Constituției. Există cel puțin o bănuială că prevederile legii extrădării sunt neconstituționale (n.r. – avocatul face referire la faptul că judecătorii i-au admis lui Johnson excepția de neconstituționalitate și au sesizat CCR). În baza unei decizii a CEDO, dispozițiile legii din România ar putea fi considerate imprevizibile. Măsura arestului preventiv nu este nici necesară, nici proporțională”, a declarat avocatul neozeelandezului.

Procuror: „Există riscul să se sustragă”

Procurorul de ședință s-a opus înlocuirii măsurii arestului preventiv.

„Cererea este nefondată, deoarece aceste aspecte au fost deja invocate (n.r. -în cererile precedente de eliberare), iar instanța s-a pronunțat. Nu au apărut elemente care să ducă la reanalizarea acestei cereri. Există riscul să se sustragă, având în vedere acuzațiile grave. (…) Aveți în vedere că procedurile aflate în desfășurare la CEDO și la CCR nu pot justifica, prin ele însele, cererea de eliberare. În cee ace privește starea de sănătate, ea nu justifică înlocuirea măsurii, deoarece nu există acte medicale din care să rezulte că persoana nu suportă detenția”, a arătat procurorul de ședință.

O solicitare similară de eliberare, făcută de Michael Matthews Murray, a fost luată în discuție de Curtea de Apel București, luni, 30 august. Instanța de fond i-a respins cererea, însă neozeelandezul își va juca ultima „carte” la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ)

Cum au reușit cei doi neozeelandezi să blocheze extrădarea în SUA

Cei doi neozeelandezi sunt judecați la secret, însă din informațiile de pe portalul instanțelor de judecată reiese că – la aproape un an de la destructurarea grupării și reținerea lor de către procurorii DIICOT – avocații angajați de Murray și Johnson cer judecătorilor să constate încetarea de drept a mandatelor de arestare provizorii emise pe numele lor.

Potrivit legislației în materia extrădării, procedura arestării și predării unei persoane către stat solicitant trebuie să se desfășoare de urgență. Cu toate acestea, cei doi au fost arestați pe data de 19 noiembrie 2020 și urmau să fie predați către SUA abia peste jumătate de an, pe 12 mai 2021.

Acest lucru le-a dat răgaz avocaților să se adreseze în regim de urgență Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), unde Murray a obținut câștig de cauză. Cu câteva zile înainte de predare, CEDO a decis ca neozeelandezul „să nu fie îndepărtat de pe teritoriul României”, iar pe data de 7 mai 2021 CAB a constatat „ivită o împiedicare la predarea” lui către autoritățile judiciare SUA. Mai mult, decizia CEDO este fructificată și de apărarea lui Marc Patrick Johnson.

Procedura fiind secretă, nu este foarte clar ce „portiță” legislativă a blocat înfăptuirea predării, însă ea poate fi dedusă din demersurile juridice făcute de avocații lui Murray.

Durata excesiv de lungă a procedurilor

Pe data de 14 iulie 2021 apărătorii lui Murray au ridicat o excepție de neconstituționalitate împotriva legislației românești în materia extrădării, iar judecătorii au sesizat Curtea Constituțională.

Mai exact, avocații cer instanței de control constituțional să se pronunțe cu privire la neconstituţionalitatea dispozițiilor art.52 alin.3, art.57 alin.5 şi 6 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Iată ce spune legea criticată de avocații lui Michael Matthews Murray:

52: În cazul în care curtea de apel constată că sunt îndeplinite condițiile de extrădare, hotărăște admiterea cererii de extrădare, dispunând totodată menținerea stării de arest provizoriu în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate, conform art. 57.

57: Dacă persoana extrădată nu va fi preluată la data stabilită, ea va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile, socotit de la această dată; acest termen nu va putea fi prelungit decât cel mult cu încă 15 zile. În caz de forță majoră, care împiedică predarea sau primirea persoanei extrădate, autoritățile române și cele ale statului solicitant se vor pune de acord asupra unei noi date de predare, dispozițiile art. 56 alin. (3) fiind aplicabile.

Cu alte cuvinte, avocații susțin că dacă cei doi nu au putut fi predați de urgență către autoritățile din SUA la sfârșitul anului trecut, atunci ei trebuie puși în libertate. Judecătorii CCR urmează să se pronunțe în acest caz.

Identitatea lui Murray, sub semnul întrebării

O altă chestiune care ar putea pune sub semnul întrebării extrădarea – strict în cazul lui Murray – este identitatea acestuia.

Pe portalul instanțelor de judecată acesta figurează ca „Murray Michael Matthews” și așa este afișat și pe listele de judecată. Problema este că el este legitimat cu pașaportul nr. NZL LT (…) emis la data de 03.03.2020 pe numele Murray John Matthews, cetățean al Noii Zeelande, născut la data de 13.10.1989.

Potrivit legislației române în materia extrădării, documentele statului solicitant cu privire la persoana a cărei predare se cere trebuie să conțină „ o copie a dispozițiilor legale aplicabile sau, dacă aceasta nu este cu putință, o declarație asupra dreptului aplicabil, precum și semnalmentele cele mai precise ale persoanei extrădabile și orice alte informații de natură să determine identitatea și naționalitatea acesteia” (art. 36 lit. C din Legea 302/2004).

Cum a fost destructurată rețeaua de traficanți din Hells Angels

În grupare erau implicați liderul clubului de motocicliști „Hells Angels Bucharest”, Marius Lazăr, precum și neozeelandezii Michael Matthews Murray și Marc Patrick Johnson. Infracțiunile reținute în sarcina lor sunt trafic transfrontalier de droguri de mare risc, spălare de bani şi instigare la omor calificat.

Potrivit DIICOT, grupul infracțional ar fi responsabil de obţinerea unor cantităţi însemnate de cocaină și metamfetamină în Statele Unite ale Americii şi în alte state şi distribuirea acestor droguri în cadrul Uniunii Europene şi în Noua Zeelandă.

„La data de 18.11.2020, procurorii DIICOT – Structura Centrală împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul DCCO au efectuat 3 acțiuni de prindere în flagrant după cum urmează:

surprinderea a doi cetățeni neozeelandezi, imediat după ce negociaseră plata unei cantități de cocaină, ce urma să fie transmisă în Noua-Zeelandă;

surprinderea, într-un depozit, al unui membru al grupării după ce acesta negociase preluarea unei cantități de cocaină, având ca destinație România;

surprinderea, într-o locație utilizată ca loc de întâlnire al membrilor grupării, a liderului acesteia din România, având asupra sa suma 50.000 euro, în numerar şi actele de proprietate a doua imobile , reprezentând o parte din plata cantităţii de cocaină care ar fi trebuit să ajungă în România”, se arată în comunicatul DIICOT.

Ionut Muresan
Ionuț Mureșan este reporter pe domeniul Justiție-Afaceri Interne din 2006 și a lucrat de atunci pentru publicațiile NewsIn, Gardianul, Puterea, Mediafax, Evenimentul zilei și Adevărul. În 2007 a absolvit Facultatea de Filosofie și Jurnalism.citeste mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase