De ce nu este Ion ANTONESCU un „Martir al neamului”, ci un „Criminal de război”

Mirel Curea atinge în ultimul editorial publicat de evz.ro un subiect pe cât de controversat, pe atât de sensibil. Ion Antonescu și imaginea care i-a fost construită în România. Jurnalistul explică de ce mareșalul nu poate fi considerat un „Martir al neamului” ci mai degrabă un „Criminal de război”.

Curea amintește că, într-un recent editorial intitulat „Parchetul General, complice la ascensiunea lui Călin Georgescu”, a scris despre cum, în 2023, procurorii au luat o decizie „absolut dubioasă în ceea ce-l privește pe candidatul pomenit”.

La momentul respectiv, Georgescu putea fi tras la răspundere penală pentru fapte petrecute în văzul tuturor, „în baza unui dosar penal, consecință a unor declarații publice grave”. Povestea are legătură cu o serie de afirmații publice făcute de Călin Georgescu, în care câștigătorul turului 1 din alegerile prezidențiale evidenția „meritele istorice ale legionarilor, ale căpitanului lor, Corneliu Zelea Codreanu și ale lui Ion Antonescu”.

Gândul IT Cum ne-au transformat rețelele sociale din utilizatori în produse. Informațiile noastre personale produc 300 miliarde $ pe an

14:34

FLASH NEWS Reacția lui Ciprian Ciucu după ce Bolojan a fost huiduit de Ziua Marinei: Cineva trebuia să fie acolo și să reprezinte statul român

14:31

Printre altele, aceștia erau numiți „eroi naționali” și „martiri ai neamului”.

„Fapta nu este prevăzută de legea penală”

Dosarul deschis de Parchetul General a fost închis, iar explicația oficială care s-a dat a fost că „Fapta nu este prevăzută de legea penală”.

Totuși, legea este cât se poate de clară în această privință, arată Mirel Curea: „Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”.

Pornind de la ce spune legea, Curea subliniază ultimele trei cuvinte din prevedere – „Interzicerea unor drepturi”.

„O asemenea interdicție s-ar fi materializat cu siguranță într-un asemenea caz, în prima dintre cele enunțate de Art. 66 – Cod Penal, «Conținutul pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi»: «Dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice»”, precizează editorialistul Evz.

Dovezi din istorie

Deși mulți români încă mai cred că Ion Antonescu a fost condamnat absolut pe nedrept și executat din ordinul URSS, realitatea și datele istorice ne arată altceva.

La acel moment, scrie Mirel Curea, România se angajase, prin „Acordul între Guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatul Unit și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parte, privind un armistițiu”, la „reținerea și judecarea persoanelor acuzate de crime de război”.

Vezi și O nouă provocare a Rusiei. Petrolierele „FANTOMĂ” ale lui Putin, echipate cu tehnică de spionaj: „Monitorizează activitatea navală și aeronautică a NATO”

Astfel, prin „Acordul de la Londra”, semnat în  8 august 1945, „Carta Tribunalului Militar Internațional”, în Anexa la „Acordul pentru urmărirea și pedepsirea marilor criminali de război ai Axei Europene”, dădea o definiție pentru conținutul categoriilor „Crime de război” și „Crime împotriva umanității”:

„Tribunalul instituit prin Acordul menționat la articolul 1 pentru judecarea și pedepsirea marilor criminali de război din țările Axei Europene va avea competența de a judeca și pedepsi persoanele care, acționând în interesul țărilor Axei Europene, fie ca persoane fizice sau în calitate de membri ai organizațiilor, au săvârșit oricare dintre următoarele infracțiuni.

Următoarele fapte, sau oricare dintre ele, sunt infracțiuni care intră în competența Tribunalului pentru care există va fi responsabilitatea individuală:

• (b) Crime de război: și anume încălcări ale legilor sau obiceiurilor războiului. Asemenea încălcări vor include, dar nu se vor limita la, uciderea, relele tratamente sau deportarea la muncă prin val sau în orice alt scop al populației civile din sau pe teritoriul ocupat, uciderea sau maltratarea prizonierilor de război sau a persoanelor de pe mare, uciderea ostaticilor, jefuirea proprietății publice sau private, distrugerea fără îndoială a orașelor, orașelor sau satelor sau distrugerea nejustificată de necesitatea militară;
• (c) Crime împotriva umanității: și anume, uciderea, exterminarea, înrobirea, deportarea și alte acte inumane comise împotriva oricărei populații civile, înainte sau în timpul războiului, sau persecuții pe motive politice, rasiale sau religioase în executarea sau în legătură cu orice infracțiune de competența Tribunalului, indiferent dacă este sau nu o încălcare a legislației interne a țării în care a fost săvârșită.

Conducătorii, organizatorii, instigatorii și complicii care participă la formularea sau executarea unui plan comun sau la conspirație pentru comiterea oricăreia dintre infracțiunile de mai sus sunt răspunzători pentru toate actele efectuate de orice persoană în executarea unui astfel de plan.”

Ce i se impută lui Antonescu

Tocmai în baza acestor prevederi a fost acuzat, judecat și condamnat Ion Antonescu.

Printre altele, Curea oferă două exemple: „ordinele de deportare în Transnistria a peste 24.000 de cetățeni români de etnie romă, din care au supraviețuit doar jumătate și ordinele scrise de lichidare a mii de ostatici, etnici evrei, locuitori ai orașului Odessa”.

Editorialistul aduce drept dovadă documentul prin care comandamentul militar român din Odessa a primit ordinul telegrafic nr. 563 al cabinetului militar al mareșalului Ion Antonescu:

„Către Generalul Macici.

Ca represalii dl. Mareșal Antonescu ordonă:

1. Executarea tuturor evreilor din Basarabia refugiați la Odessa.
2. Toți indivizii care intră în prevederile ordinului no. 3161 (302858) din 23 octombrie 1941, încă neexecutați și alții ce mai pot fi adăugați, vor fi băgați într-o clădire, în prealabil minată, și care se va arunca în aer. Acestea se vor face în ziua înmormântării victimelor noastre.
3. Acest ordin se va distruge după citirea lui

Semnat: col. Davidescu, Șeful Cabinetului Militar”.