De ce plătesc românii mai mult pentru energie. Anunțul oficial al ministrului Energiei: ”Aceste realități sunt mai puțin discutate în spațiul public”

Costurile ridicate ale energiei electrice din România sunt influențate direct de dependența încă mare de cărbune și de întârzierile proiectelor menite să modernizeze sistemul energetic. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că lipsa reformelor și investițiilor la timp a dus la situația actuală, în care consumatorii resimt efectele prin facturi mai mari.

 Cărbunele scump și investițiile întârziate mențin prețurile ridicate

Dragoș Pîslaru a explicat că una dintre principalele cauze ale tarifelor mari la energie este utilizarea cărbunelui în producția de electricitate, proces care implică cheltuieli semnificative. Potrivit acestuia, materia primă folosită are o calitate redusă, iar costurile logistice sunt ridicate, deoarece, în anumite situații, cărbunele este transportat cu camioanele de la exploatări până la centralele energetice.

VIDEO Reputatul profesor doctor Lavinia Bârlogeanu ne spune cum putem face față fricilor: „E important să ne poziționăm altfel”

13:27

VIDEO Nou sezon al podcastului „Altceva”. Lavinia Bârlogeanu explică în ce fel ne bântuie moartea prin intermediul viselor

13:25

„Avem o ineficiență clară, pierderi mari în sector și o afectare directă a prețului la energie. Aceste realități sunt mai puțin discutate în spațiul public, unde accentul cade aproape exclusiv pe Green Deal”, a explicat Dragoș Pîslaru.

Ministrul a subliniat că România nu poate renunța brusc la producția de energie pe bază de cărbune fără să dispună de soluții alternative funcționale. În condițiile în care sistemul energetic depinde tot mai mult de surse regenerabile, cărbunele rămâne esențial pentru stabilitatea rețelei, mai ales în sezonul rece, când producția din surse solare și eoliene scade.

În paralel cu eliminarea treptată a energiei produse pe bază de cărbune, autoritățile au convenit dezvoltarea unor centrale pe gaze naturale, finanțate din fonduri europene. Proiectele de la Mintia și Iernut ar fi trebuit să preia rolul capacităților pe cărbune, însă implementarea lor a fost amânată ani la rând, în ciuda finanțărilor disponibile.

„De ani de zile ne certăm cu Comisia Europeană să nu închidem cărbunele, pentru că nu avem ce pune în loc. Iar motivul este simplu. Nu ne-am făcut temele și nu am implementat proiectele pentru care aveam bani”, a concluzionat ministrul.

AUTORUL RECOMANDĂ