Diana Buzoianu anunță câți urși sunt, de fapt, în România. Ce arată analizele genetice efectuate pe aproximativ 24.000 de probe

România are, în premieră, date științifice complete pentru un management responsabil al populației de urs brun, afirmă ministrul Mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu. Deși se află în centrul unui scandal uriaș după Criza apei, cerându-i-se demisia inclusiv în Parlament, Diana Buzoianu și-a făcut timp să facă inventarul complet al urșilor bruni cu care se mândrește România.

Ministrul a participat vineri, la Brașov, la conferința de prezentare a rezultatelor finale ale proiectului „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România” (cod SMIS 136899 / 319056), organizată la Universitatea Transilvania din Brașov.

APĂRARE În ciuda avertismentului FBI, experții susțin că este improbabil ca Iran să atace California cu drone. Însă, există o modalitate: grupările proxy

00:47

NEWS ALERT Liderii UE cer încetarea atacurilor împotriva instalațiilor energetice și de apă din Orientul Mijlociu

00:18

Controversatul ministru a făcut inventarul complet al urșilor bruni: între 10.000 și 12.800 de exemplare

Potrivit ministerului de resort, proiectul marchează o schimbare fundamentală de abordare în gestionarea populației de urs brun din România. Se oferă, pentru prima dată, o bază științifică atât pentru monitorizarea genetică a speciei, cât și pentru zonarea managementului la nivel național.

Fotografie cu caracter ilustrativ

Un element cheie al proiectului îl reprezintă estimarea genetică a populației de urs brun, realizată în cadrul celui mai amplu studiu de acest tip desfășurat vreodată la nivel mondial pentru această specie. Concret, analizele genetice efectuate pe aproximativ 24.000 de probe colectate la nivel național indică faptul că populația de urs brun din România se situează, într-un scenariu conservator, între 10.657 și 12.787 de indivizi.

Amenințată public cu demisia, Buzoianu se laudă cu ecologia

Studiul evidențiază un nivel ridicat al diversității genetice, vital pentru conservarea pe termen lung a speciei, dar și riscuri asociate fragmentării habitatelor și presiunii asupra coridoarelor ecologice.

„Acest studiu nu este un exercițiu academic și nici un instrument pentru decizii extreme. Este, în primul rând, un instrument de management responsabil, echilibrat, care ne permite să protejăm oamenii, să prevenim conflictele și, în același timp, să conservăm o specie importantă pentru România. Datele obținute ne ajută să înțelegem unde trebuie să prevenim, unde este nevoie de intervenții punctuale și unde conservarea strictă este esențială. Conservarea biodiversității și siguranța cetățenilor nu se exclud; ele pot și trebuie să fie gestionate împreună, pe baza științei și a transparenței”, a declarat ministrul Mediului, apelor și pădurilor.

Premieră: zonarea națională a populației de urs brun

Aceste rezultate au permis, în premieră, zonarea națională a managementului populației de urs brun, un instrument cheie pentru aplicarea unor măsuri diferențiate. Astfel, zonarea împarte teritoriul în 4 categorii distincte:

• zone cheie pentru conservare
• zone de management al conflictelor (zone de risc)
• zone de management durabil
• zone marginale.

De menționat că această clasificare are la bază o analiză complexă care integrează date genetice, distribuția habitatelor, zonele agricole și turistice, apelurile la 112,, dar și istoricul pagubelor produse de urși.

Se vor instala peste 1.100 de sisteme electrice de protecție

Proiectul include, totodată, măsuri concrete de prevenire a conflictelor om–urs, prin instalarea a peste 1.100 de sisteme electrice de protecție pentru animale domestice, culturi agricole și bunuri materiale. Monitorizarea independentă arată că aceste sisteme reduc semnificativ riscul de atac dacă sunt întreținute corespunzător. Autoritățile au în vedere extinderea accesului la finanțare pentru astfel de măsuri preventive în zonele cu risc.

Proiectul este finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020, și din Fondul de Coeziune, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027, având o valoare totală de 57,3 milioane lei.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Cu 100.000 de oameni fără apă și cu sistemul energetic în pericol, Diana Buzoianu dă vina pe „fake news”

Urșii, ciuruiți pe repede înainte. Cei pe care scrie Habitus pot fi împușcați la tomberon

Aglomerație la piscină. Doi urși își dispută o băltoacă din Parcul Național Piatra Craiului