EPPO anunță că a făcut 40 de percheziții în România și Franța pentru o fraudă de 30 de milioane de euro

Parchetul European (EPPO) a desfășurat marți 40 de percheziții domiciliare în mai multe localități din România și Franța.

Perchezițiile au loc în cadrul unei anchete privind suspiciuni de fraudă cu fonduri europene și naționale, prejudiciul ridicându-se la peste 30 de milioane de euro.

Este vorba despre o presupusă schemă infracţională prin care erau emise scrisori de garanţie false către beneficiari de proiecte finanţate din fonduri UE, care pretindeau că asigură proiectele împotriva unor eventuale daune, precizează un comunicat EPPO.

Potrivit anchetei, în perioada 2020-2023, în cadrul mai multor proiecte care beneficiau de finanţare europeană, au fost emise mai multe scrisori de garanţie de către bănci fictive sau entităţi financiare dubioase care nu dispuneau de lichidităţile necesare pentru a acoperi daunele asigurate.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 MAI: 61 de sesizări și 46 de fapte penale, în contextul alegerilor, înregistrate până la ora 18.00; nu s-au semnalat situații deosebite

18:45

SOCIAL Ce preț are o felie de pâine cu untură și ceapă la Târgul de Crăciun din Timișoara

18:45

O bancă fictivă care se pare că operează în Insulele Comore a emis scrisori de garanție prin care a asigurat autorităților publice din România plata unor sume în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro. În mod similar, instituții financiare care se pare că operează în Cehia, Letonia și Spania au emis scrisori de garanție pentru a fi utilizate în România, fără a avea dreptul de a face acest lucru, și fără fondurile necesare pentru acoperirea daunelor asigurate.

În România, percheziţiile se desfăşoară în Bucureşti, Alba, Arad, Cluj, Constanţa, Hunedoara, Iaşi, Mureş şi Olt.

Cum funcționa schema infracțională

În cazul proiectelor care beneficiază de finanţare europeană, câştigătorul contractului finanţat de UE trebuie să prezinte o scrisoare de garanţie de bună execuţie, emisă de o instituţie financiară care se angajează să plătească anumite sume de bani (valoarea garanţiei), în cazul în care serviciile nu sunt executate corespunzător. În plus, în cazul în care beneficiarul fondurilor primeşte un avans, acesta trebuie să prezinte, de asemenea, o scrisoare de garanţie către autoritatea contractantă, care să asigure recuperarea avansului.

Suspecţii ar fi emis scrisori de garanţie în numele unor entităţi financiare fictive sau cu resurse financiare fictive. În schimbul emiterii scrisorilor de garanţie, se presupune că suspecţii au încasat sume mari de bani, pe care le-au folosit în interes propriu.

În cazul în care un contractant nu îşi îndeplinea obligaţiile contractuale, autorităţile contractante nu puteau executa aceste scrisori de garanţie, deoarece entităţile emitente nu dispuneau de resursele financiare necesare.