EXCLUSIV | Ce va face România cu banii adunați de la bogați. Analist financiar: „Consecințele le plătesc tot contribuabilii, cu vârf și îndesat, prin inflație”

Discuții, divergențe și strategii de lucru în coaliția de guvernare, după ce PSD a declarat că vrea să supraimpoziteze „bogăţia afişată“, readucând astfel în discuție celebra taxă ”Robin Hood”. În acest sens, social-democrații au venit cu propuneri – supraimpozitarea salariilor mari și a pensiilor speciale, deduceri fiscale pentru salariile mici și o contribuție pentru sănătate și educație din partea firmelor mari -, pledând pentru un nou sistem fiscal, „bazat pe echitate și solidaritate socială.”

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru Gândul dacă proiectul privind supraimpozitarea averilor ar putea  avea efectul fiscal dorit de Guvern sau dacă inițiativa PSD se încadrează în tipologia propunerilor populiste, cu care aleșii noștri ne-au obișnuit de-a lungul timpului.

Reamintim că în anul 2010, și Emil Boc –  la acea vreme în funcția de premier – a venit cu ideea supraimpozitării veniturilor foarte mari, inițiativa  blocându-se la stadiul de proiect, fără vreo concretizare reală.

În viziunea PSD este necesară o diferențiere a regimului fiscal aplicat contribuabililor în funcție de veniturile acestora. Prin urmare, noul model fiscal trebuie să introducă impozite mai mari pentru cei cu venituri mari și impozite mai mici pentru cei cu venituri mici”, se precizează într-un comunicat de presă al PSD.

Analist: „Cum impozităm bogații fără să alungăm capitalul din țară?”

Analistul economic Adrian Negrescu spune că, deși suntem în pragul unei crize economice de proporții, politicienii, în loc să realizeze gravitatea situației, să ia măsurile necesare de protecție pentru economie, pentru populație, se întrec în idei, soluții, propuneri și artificii cu iz fiscal, fără niciun studiu de impact, fără niciun fundament economic.

Vrem să supraimpozităm bogații. Bun. Cum facem acest lucru în așa fel încât să fie constituțional și să nu alungăm capitalul din țară, să nu îi facem pe cei care au acumulat averi să le transfere în alte țări?

Care sunt avantajele, ce vom face cu banii adunați de la bogați? Îi vom risipi tot pe panseluțe, pe creșteri salariale și pe investițiile «fantastice» ale primarilor?”, punctează Adrian Negrescu.

Cota unică, transformată într-o cotă șvaițer

Analistul economic consultat de Gândul ridică un mare semn de întrebare în ceea ce privește strategia pe baza căreia aceste venituri suplimentare vor crea plus valoare în economie, vor determina creștere economică, vor ajuta statul român să depășească actuala criză.

„Ce şanse are statul român, în 2022, să-şi sporească veniturile, supraimpozitând averile de peste 500.000 de euro? Iată câteva întrebări la care nu avem niciun răspuns. Politicienii noștri, din păcate, nu știu sau nu vor să acționeze în baza unor strategii coerente, fundamentate legislativ, economic, fiscal. Propunerile politicienilor dovedesc, pe de altă parte, că partidele nu au nicio strategie legată de stimularea economiei, de optimizarea sectorului bugetar”, spune Adrian Negrescu.

Mai mult, consecințele le plătesc tot contribuabilii, ”cu vârf și îndesat, prin inflație, prin inacțiunea autorităților care generează retrageri de capital, anulări de investiții, stagnare sau chiar scădere economică”, subliniază analistul.

Avem o cotă unică ce ar trebui să funcționeze. Din păcate, politicienii, prin numeroasele excepții dictate de-a lungul anilor, au transformat-o într-o cotă șvaițer. Soluția, din punctul meu de vedere, având în vedere haosul administrativ din România, este ca această cotă unică să fie aplicată în continuare, iar excepțiile să fie anulate”, explică Adrian Negrescu.

„Ne putem trezi cu multe venituri ascunse, pentru a nu depăși cotele de impozitare”

Inspirat din legislaţia franceză, proiectul supraimpozitării averilor este mai greu de aplicat în România, după cum mărturisește Adrian Negrescu.

„Doar atunci vom avea același tratament pentru toată lumea și fiecare, în funcție de venit, să plătească statului. Un impozit progresiv va fi o soluție optimă doar în măsura în care ANAF va fi digitalizată și va cunoaște toate datele despre veniturile românilor, despre proprietățile acestora. Un impozit progresiv va fi o soluție doar atunci când toate facturile din România vor fi emise electronic, iar nivelul plăților în numerar va fi limitat.

Depinde și despre ce vorbim. Despre supraimpozitarea veniturilor sau a proprietăților. În România, de exemplu, avem doar 500.000 de români care câștigă peste 1/000 de euro pe lună, oficial, și dintre aceștia, 40% lucrează la stat.

Putem să luăm în calcul, de exemplu, modul de impozitare din Polonia, acolo unde veniturile de până în 722 euro nu sunt impozitate. Între 722 euro și 20.000 euro ai 18%, iar peste această sumă ai impozit de 32%. E o discuție lungă, pentru că unul este nivelul clasei de mijloc din Polonia și altul la noi. Trebuie făcute calcule, simulări, pentru că statul se poate trezi că încasează mai puțin prin impozitul progresiv decât prin cota unică, un mod simplu de taxare care stimulează munca. Ne putem trezi, de exemplu, cu multe venituri ascunse, pentru a nu depăși cotele de impozitare.

În ceea ce privește creșterea impozitelor pentru case, o majorare a acestora va fi eficientă doar atunci când vom stabili concret valoarea imobilelor. Grila notarială nu reprezintă, din punctul meu de vedere, un instrument eficient. Putem avea pe aceeași stradă, în același oraș, un apartament vechi, de 100 mp, și unul nou, cu aceeași suprafață, care au valori diferite deși grila notarială spune altceva”, explică analistul economic.

Marcel Ciolacu: „Nu putem trăi în Europa cu alte reguli”

Preşedintele PSD a declarat că propunerile ministrului Finanţelor, Adrian Câciu, privind supraimpozitarea celor care deţin mai mult de două proprietăţi sau două maşini reprezintă „o abordare social-democrată”, în contextul în care taxarea directă a proprietăţilor în România înseamnă un procent redus din PIB, raportat la media europeană.

„Este o abordare social-democrată şi vreau să vă spun că există în toată Europa. La taxarea directă a proprietăţilor, avem cel mai mic coeficient în crearea PIB-ului, mi se pare că 2%, faţă de o medie europeană de 4,6%. Deci este normal – niciodată cifrele nu mint – te uiţi la statistici şi vezi unde este domeniul şi zona pe care trebuie să o acoperi, astfel încât să intri în trendul european. Nu putem trăi în Europa cu alte reguli”, a spus Ciolacu.

Propunerile făcute în coaliţie şi prezentate de PSD sunt:

1. supraimpozitarea veniturilor salariale mai mari decât salariul Preşedintelui României;

2. supraimpozitarea pensiilor speciale care depăşesc consistent pensia medie din România;

3. diminuarea poverii fiscale prin deduceri aplicate veniturilor mici;

4. contribuţie pentru Sănătate şi Educaţie din partea firmelor mari, pe o durată limitată.

Marcel Ciolacu  a mai spus că în România trebuie impozitat capitalul, nu doar munca, pentru că până acum cei cu venituri mici și mijlocii au fost cei care au dus „povara impozitelor”.

„Sunt în jur de 320 de mari companii cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro în România. Se plătește în medie 0,8% impozit pe profit de către aceste companii. Cu alte cuvinte, se plătește mai puțin decât la microîntreprinderi, care plătesc 1%. În acest moment, în România este impozitată mult prea mult munca și trebuie să găsim un echilibru și cu impozitarea capitalului”, a mai spus Ciolacu.

PSD propune, PNL refuză

În replică, purtătorul de cuvânt al PNL a anunțat că liberalii garantează ”că nu se va modifica nici cota unică de impozitare și nici nu vom supraimpozita companiile”.

„Suntem și rămânem alături de întreprinderile mici și mijlocii. Vrem să le promovăm și să investim cât mai mult în mediul de afaceri. Trebuie să vorbim mai mult despre investiții și mai puțin despre noi taxe. 400 de milioane de euro merg în sprijinul IMM-urilor afectate de pandemie. Banii ajung pentru 5200 de întreprinderi mici și mijlocii”, potrivit PNL.

Știm că mediul de afaceri stă ca pe ghimpi în aceste zile când se discută despre modificări fiscale. Știm și că mediul de business prețuiește predictibilitatea și stabilitatea. De aceea, PNL va fi un garant că nu se va modifica nici cota unică de impozitare și nici nu vom supraimpozita companiile. În criză, șocurile fiscale pot dăuna grav și pot crea o furtună și mai mare.

Prin măsura adoptată de Guvernul condus de Nicolae Ciucă pentru granturile IMM arătăm că PNL va susține mereu companiile care generează locuri de muncă și care dezvoltă economia”, potrivit liberalilor.