EXCLUSIV VIDEO | Cum stopăm cursa infernală a creșterii temperaturii globale. Climatolog: ”Orașele acționează ca un amplificator al efectelor schimbării climei. Trebuie să domolim creșterea cantității de energie” 

Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), spune, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, că este nevoie de o schimbare totală a stilului de viață, dar și de un alt mod de funcționare a economiei pentru a limita cursa infernală a creșterii temperaturii medii globale.

Problema încălzirii globale, un subiect despre care se vorbește din ce în ce mai mult și în România, are în spate o transformare totală a sistemului climatic, din cauza intensificării efectului de seră.

Climatologul spune că, în tot acest puzzle climatic, cuvântul de ordine este adaptarea, gestionarea altfel a resursei de apă și  de energie.

”Va trebui să domolim această creștere a cantității de energie, iar asta o facem prin reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră. Adaptare înseamnă să știi să gestionezi altfel resursa de apă, resursa de energie, să știi să îți dezvolți localitățile, în așa fel încât să limitezi efectele fenomenelor extreme.

APĂRARE Turcia încă evaluează participarea la banca globală de apărare a Canadei

00:58

FLASH NEWS Alexandru Muraru îi transmite 5 mesaje lui Nicușor Dan, înaintea consultărilor de la Cotroceni

23:54

Orașele acționează ca un amplificator al efectelor schimbării climei, pentru că, peste valul de căldură general, se suprapune insula de căldură a orașului”, a explicat Roxana Bojariu.

Climatologul susține că putem reduce emisiile gazelor cu efect de seră doar dacă ne modificăm tot stilul de viață și ne adaptăm noii realități climatice.

”Trebuie să ne modificăm, practic, tot stilul de viață. Sigur că am fi putut face și ar fi trebuit să facem mult mai multe, din timp, pentru a putea să gestionăm mult mai bine efectele schimbării climei. Și asta nu doar în cazul României, ci, în general, pe plan global. Alegerile noastre, ca persoane, sunt constrânse de un cadru pe care comunitatea locală, administrația locală îl gestionează. Trebuie să avem un cadru în care alegerea mea verde să dea efectiv roade”, a mai spus Roxana Bojariu.

„Economia trebuie să se decupleze de carbon și să folosească resursele naturii”

Climatologul a subliniat că societatea nu mai poate funcționa ca până acum, dacă vrea să reducă mortalitatea cauzată de impacturile climatice, iar pentru asta este nevoie de o economie care să se decupleze de carbon și să nu mai pună costurile de mediu ”sub preș.

„Este important să ai această coerență globală, pentru că toată lumea trebuie să intervină și să reducă emisiile. Este vorba de un proiect extraordinar. Specia noastră va trebui să-și arate capacitatea de evoluție tocmai prin această colaborare în acțiunea climatică, tocmai prin această coerență. Dincolo de ceea ce ne desparte, avem multe lucruri care ne aduc împreună.

Problema se pune cum supraviețuim noi ca societate globală, dar și în comunitatea noastră globală. Există mortalitate cauzată de unele impacturi climatice. Societatea nu mai poate funcționa pe bazele de până acum. Avem nevoie de o nouă economie, o economie care să nu mai pună costurile de mediu sub preș, ci să vedem toți că există costuri de mediu.

Avem nevoie de o economie care să se decupleze de carbon și care să folosească mult mai bine resursele naturii. România are oportunități foarte generoase de a face o tranziție. Șansa noastră de a depăși problemele actuale stă tocmai în această tranziție. La o tranziție de acest fel, toată lumea vine la aceeași linie de start și putem să mergem spre 2050 fără să avem rămâneri în urmă”, a mai spus Roxana Bojariu.

„Sistemul de cercetare este nefuncțional”

Roxana Bojariu a vorbit și despre sistemul de cercetare, care este fragmentat și subfinanțat. Resursa umană, extrem de importantă în ecuația cercetării, este neglijată la nivel de decizie, ceea ce face ca lucrul în echipe interdisciplinare să devină unul dificil.

„Dacă privim cazul particular al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), au fost mereu investiții în infrastructura de observație a variabilelor meteorologice-climatice și am dispus mereu de o rețea bună și care a fost îmbunătățită, menținută de stații meteorologice.

Pe de altă parte, dincolo de zona aceasta operațională, evident că și ANM are și partea de cercetare. Și întotdeauna a existat, aș spune, o privire superficială, asupra zonei de cercetare sau așa am simțit-o eu ca cercetător. Dar, situația în cadrul Administrației de Meteorologie este încă decentă din punctul ăsta de vedere. Problema cea mare este în sistemul de cercetare general, iar schimbarea climei este, până la urmă, la interferența multor domenii.

Sistemul de cercetare din România este, din păcate, nefuncțional pentru că dintotdeauna a fost subfinanțat. Este nevoie ca cercetătorii să rămână în sectorul de cercetare, să știe că pot să aibă programe la care poată să acceseze fonduri, competiții de proiecte. La noi, anul trecut nu a existat competiție de proiecte de cercetare”, a spus climatologul.

„Ne gândim mai mult la infrastructură decât la resursa umană, la cine va umple acele clădiri”

Climatologul recunoaște că infrastructura este un element definitoriu în cercetare, însă concluzionează că, fără aportul resursei umane, lucrurile nu vor atinge efectul dorit.

„Problema schimbării climei este una transdisciplinară. Dacă trecem dincolo de partea de climatologie, ne lovim, din păcate, de lipsa de integrare. În România, lucrăm greu în echipe interdisciplinare, pentru că sistemul nu permite lucrul ăsta. Avem un sistem de finanțare fragmentat, subfinanțat.

Aici este mare problemă, inclusiv în cazul nostru, pentru că resursa umană este creată de un sistem de învățământ legat de sistemul academic și de cercetare. Resursa umană este un subiect critic și în cazul cercetării privind schimbările climatice. Nimeni nu se gândește atât de mult la resursa umană, așa cum se gândește la infrastructură. Cine va umple aceste clădiri, cine va lucra cu aceste calculatoare?

Resursa umană este, până la urmă, principalul factor care poate să ne ducă înainte, or eu simt că resursa umană este neglijată la nivel de decizie. Se consideră că, până la urmă, fierătaniile sunt mai importante decât omul, zidurile sunt mai impunătoare decât persoana. Infrastructura este importantă și ea, dar fără om, nu faci nimic”, a mai spus Roxana Bojariu.

Roxana Bojariu este cercetător științific gradul I și coordonator al grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică din cadrul Departamentului de Climatologie al Administrației Naționale de Meteorologie. Este doctor în fizică al Universității din Bucureşti, specialitatea Fizica Globului, predicție climatică, procese climatice regionale din perspectiva adaptării la schimbarea climei și a planificării dezvoltării durabile în România, riscuri climatice. Roxana Bojariu este autor sau coautor la elaborarea mai multor rapoarte ale Grupului Interguvernamental pentru Studiul Schimbării Climei (IPCC), cu sprijinul Națiunilor Unite și al Organizației Mondiale, fiind punct național focal al IPCC.

Urmăriți interviul integral:

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Mai are România toate cele patru anotimpuri? Climatolog ANM: „Tot mai multe primăveri se declanșează mai rapid, vara durează mai mult. În următorii ani, va fi tot mai puțină zăpadă, în loc de ninsori, vor fi ploi”

EXCLUSIV VIDEO | Anul 2023, mai cald decât 2022 și cu mai multe fenomene extreme. Vom avea zăpadă în luna ianuarie? Climatolog ANM: „Sunt multe lucruri legate de zăpadă care ar trebui să ne îngrijoreze”

EXCLUSIV VIDEO | Scenariu îngrijorător pentru București. Climatolog: ”Se trăiește prost în Capitală, dacă rămâne în stadiul actual, nu va face față provocărilor climatice de peste 10 ani. Haosul urbanistic ne îmbolnăvește, va fi o mortalitate mai mare vara”

EXCLUSIV | De ce trecem de la caniculă de cod roșu la furtuni. Director ANM: „Cel mai cald la noi în țară a fost în acest secol. Ploile de vară vor avea caracter torențial, cu cantități mari de apă într-un timp foarte scurt”