GALERIE FOTO | Cum arată tezaurul dacic descoperit de câțiva tineri în Maramureș. Piesele sunt bijuterii ce au aparținut unor femei de cel mai înalt rang

Un tezaur format din câteva zeci de peise din argint, cel mai probabil din secolul I î.Hr, a fost descoperit recent în Maramureș. Tinerii care l-au descoperit sunt organizați în Asociația Detecție Nord și sunt pasionați de istorie și drumeții.

Tezaurul este în prezent la Muzeul Județean de Isorie și Arheologie (MJIA) din Baia Mare și, după ce piesele vor fi curățate, restaurate și evaluate de un expert, acestea vor fi expuse. Sunt brățări, fibule și alte podoabe din argint, dar si câteva mărgele făcute din rocă și se pare că au aparținut unor femei de cel mai înalt rang.

Muzeograful Marius Ardeleanu de la MJIA spune că descoperirea este extrem de importantă și unică prin faptul că sunt două seturi de podoabe femeiești și pentru că sunt complete.

ULTIMA ORĂ Trezoreria SUA a prelungit termenul limită pentru vânzarea activelor Lukoil. Până la ce dată trebuie să-și vândă compania rusă activele externe

18:31

FLASH NEWS Rusia trimite migranți în Europa prin tuneluri secrete. Hezbollah și Statul Islamic, bănuite de construirea structurilor subterane

18:23

„Se mai găsesc tezaure, dar prea puține seturi complete. De obicei se găseau fie brățări cu lanț la gât, fie fibule – broșe cu brățări. Aici s-au găsit și lanț și fibule și curea și brățări. Sunt două seturi complete de femeie. Și sunt seturi de femei de cel mai înalt rang”, spune Marius Ardeleanu de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie din Baia Mare.

El este aproape sigur că au aparținut unor preotese dacice. „Posibil – aș spune 99%, au aparținut unor preotese dacice. Aceste tipuri de piese a fost demonstrat că pot aparține unor preotese de rang înalt și eu îmi asum această afirmație. Avem un lanț cu pandantive de tip cui, undeva la 75 de zale, micuțe, prinse între ele, care se purtau la gât ca un lanț. Acest lanț era aliniat cu două broșe sau fibule de argint care se prindeau pe umeri”, mai spune el.

Ofrande zeilor, aduse de preotese dacice

Potrivit muzeografului, cel mai probabil au fost ofrande aduse zeilor. „Fiecare dintre cele două au aparținut unor preotese de acum 2100 de ani. Practic și-au îngropat seturile complete, probabil ca ofrandă către zei. Pentru că nu sunt îndoite, rupte, nu sunt pierdute, sunt depuse intenționat. Asta putea fi numai ofrandă pentru zei”, mai arată el. „Toate erau grupate într-un loc – câteva zeci de piese de argint, dacice. Toate sunt de argint. Sunt piese masive, fiecare broșă are peste 100 de grame. La mâini aveau brățări, una sau două și la fel, fiecare dintre ele avea două tipuri de închizători de centură. Unul este din plăcuțe de argint aplatizate, prinse cu verigi tot de argint, iar celălalt tot cu verigi, spiralate”, mai spune muzeograful.

Tezaurul, descoperit lângă un vechi drum

Piesele au fost descoperite îngropate la aproximativ 10 centimetri, lângă un drum vechi, în apropierea localităților Fericea și Curtuiușu Mare, Comuna Valea Chioarului, județul Maramureș. Zona este localizată în sud-vestul județului, aproape de granița cu județul Sălaj. Tinerii din Asociația Detecție Nord căutau piese medievale și nu se așteptau să găsească acest tezaur. De altfel, ei spun că nu fac asta pentru recompense, ci de dragul aventurii și a pasiunii lor pentru istorie și drumeții. Zona în care le-au descoperit nu este sit arheologic.

Tezaurul va fi expus la muzeu

Tinerii au predat tezaurul imediat după ce l-au descoperit, primăriei Valea chiaorului, de care aparține zona. Mai departe, acestea au fost predate Direcției Județene pentru Cultură, de unde au ajuns în păstrare la MJIA, unde vor fi și restaurate. „Piesele sunt într-un proces de restuarare primară. Adică argintul este de foarte bună calitate, este foarte bine păstrat, însă mai este pământ, mai sunt mici pete. Vor fi curățate mecanic de către colegii mei”, mai spune muzeograful.

Recompensă pentru descoperitori

Cei patru tineri care au făcut desoperirea s-ar putea alege cu o recpmensă substanțială, însă numai după ce piesele vor fi restaurate și evaluate de un expert. Conform legii, ei pot primi 45% din valoarea pieselor, care vor rămâne în păstrare la muzeu.

Ei spun însă că nu fac asta pentru recompensă. „Suntem iubitori de istorie, de drumeții și de conservare a Patrimoniului Național. Organizăm ieșiri frecvente în natură, parcurgem mai multe etape, de cunoaștere, de informare, întânliri și apoi organizare pentru ieșirea în teren. În urmă cu câțiva ani am propus formarea unei asociații, care este foarte utilă”, spun ei.

De asemenea, ei spun că fiecare loc are legenda lui.

„Pentru noi, detectoriștii, nu există comori, există doar o poveste, o legendă care de cele mai multe ori rămane doar la nivelul de poveste sau legendă neputându-se concretiza faptic. Este foarte greu să găsești un tezaur sau obiecte de valoare istorică sau patrimonială de aceea foarte mulți detectoriști renunță după un timp datorită rezultatelor slabe”, mai arătă ei.

„Fiecare judet, comună sau chiar un sat are câte o legendă sau o poveste despre persoane care au ascuns câte ceva din calea cotropitorilor sau aflandu-se într-o situație primejdioasa. Județul Maramureș are de exemplu foarte multe legende legate de haiducul Pintea Viteazul dar și alți haiduci de prin Maramureșul istoric și nu numai”, spun tinerii.