ICCJ repară o nedreptate istorică prin decizia dată în dosarul „Nadăș”. 8.000 ha de teren revin în proprietatea statului

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a pus capăt uneia dintre cele mai controversate dispute de proprietate după Revoluția din 1989.

Totul a început în anul 2006, atunci când o familie din Arad – Colțeu Mihai Alexandru, Colțeu Viorica și Colțeu Mihaela Adriana – a primit (printr-o hotărâre a Judecătoriei Ineu) dreptul de proprietate pentru nu mai puțin de 8.743 hectare de teren din extravilanul satului Nadăș din comuna Tauț, județul Arad.

• Procesul a durat peste un deceniu și a implicat acuzații de corupție, neglijență notarială și complicitate judiciară.
• În decembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat verdictul final: terenurile revin în patrimoniul statului, iar familia Colțeu a fost obligată să plătească despăgubiri semnificative, deși a fost achitată penal din cauza prescripției faptelor.

REACȚIE Radu Miruță a spus că nu a apucat să vorbească cu Ilie Bolojan despre întâlnirea cu șefa CCR. „Contează care a fost subiectul acestor discuții”

22:33

DEZVĂLUIRI Cum se comportă Nicușor Dan în vizitele la rudele din Făgăraș. Verișoara președintelui rupe tăcerea: „Funcția nu l-a schimbat deloc”

22:06

Restituirea către domeniul public a pădurilor și terenurilor comunei este mai mult decât o corecție materială – este o reafirmare a principiului că legea nu poate fi deturnată prin fals, influență sau omisiune instituțională. Prin această soluție, ÎCCJ trimite un semnal important: dreptatea nu înseamnă doar aplicarea rece a normei, ci și capacitatea de a repara efectele nedreptății acolo unde au fost tolerate sau validate în trecut.

Cazul Nădaș oferă un precedent moral

Deși nu stabilește un precedent obligatoriu din punct de vedere juridic, cazul Nădaș oferă un precedent moral, notează stiripesurse.ro.

Acest precedent arată că statul de drept nu înseamnă doar reguli, ci și răspundere.

Totodată, se transmite că – în fața unei comunități care a luptat ani de zile pentru redobândirea pământului comun – justiția poate răspunde. Este, deopotrivă, un semnal către autorități că pasivitatea în fața abuzului poate fi înfrântă, chiar și în al doisprezecelea ceas.

Într-o perioadă în care încrederea publică în instituțiile fundamentale este pusă la încercare, decizia ÎCCJ în cazul Nădaș vine ca un act de reparație istorică și juridică.

Mai mult decât atât, este o lecție despre cum justiția – atunci când își asumă cu adevărat rolul său constituțional – poate redeveni un reper al echității într-o societate fragilizată de inegalități și abuzuri sistemice.

„La baza retrocedării uriașei suprafețe de teren au stat documente falsificate”

Familia Colțeu a pretins că este unica moștenitoare a unei anume Mairovitz Ecaterina, mai precizează sursa citată mai sus, cu care erau vecini de apartament și pe care ar fi îngrijit-o în timpul vieții.

• Dar Ecaterina Mairvitz mai avea și alte rude care aveau dreptul la împărțirea uriașei moșteniri, însă ancheta care a fost efectuată a demonstrat că familia Colțeu a ascuns toate aceste informații.
• În anul 2009, familia Colțeu a intabulat toată suprafața dobândită, aproape tot extravilanul Nadășului, sat cu 1.200 de locuitori.
• În anul 2014, după mai multe expertize grafologice realizate la cererea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA), s-a constatat că la baza retrocedării uriașei suprafețe de teren au stat o serie de documente falsificate.

„Profitând de faptul că o îngrijeau, precum și de faptul că aceasta era, în fapt, o persoană vulnerabilă aflată la o vârstă înaintată (93 ani), membrii familiei Colțeu au întreprins în numele acesteia demersuri și au obținut, fără drept, bunuri de o valoare considerabilă”, au precizat procurorii DNA.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au mai precizat și că notarul public Adrian Vlai, la instigarea „a întocmit şi eliberat Certificatul de calitate de moștenitor din 3l.01.2003 prin certificarea în cadrul acestuia în fals de date nereale privind calitatea de moștenitor legal în cotă de 1/1 a numitei Mairovitz Ecaterina născută Szerenyi după numita Grosz Helena, născută Weisz”. (mai multe detalii AICI)

Citește și:

Europarlamentarul Victor Negrescu: „Vot final în Parlamentul European, am obținut un sprijin larg pentru salvarea proiectelor din PNRR!”

Operațiunile „Spider`s Web” și „Rising Lion”, un avertisment pentru Occident. „NATO trebuie să ia în considerare aceste lecții”

Cristian Ghinea (USR), despre negocierile de la Cotroceni: „Ori tăiem din RISIPA statului, ori plătiți voi din buzunar”

Celebra traficantă de droguri „Griselda de România” s-a SPÂNZURAT în penitenciar. Marsilia era la un pas de libertate, după ani grei de pușcărie

Domul de Aur al lui Trump, costisitor și ineficient? „Dacă va fi implementat, va fi dezavantajos pentru SUA, atât economic, cât și strategic”