Ioan Talpeș, fost director SIE: ”Rușii nu acceptă nici acum prezența NATO pe teritoriul nostru”

Ioan Talpeș, fost director SIE: ”Rușii nu acceptă nici acum prezența NATO pe teritoriul nostru”
Ioan Talpeș, fost director SIE
Publicat: 19/01/2022, 13:23
Actualizat: 19/01/2022, 13:25

Ioan Talpeș – fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE) în perioada 1992-1997 – este de părere că Rusia nu s-a împăcat, nici azi, cu noua reconfigurare de după 1990, iar prezența NATO pe teritoriul României este o realitate care deranjează Moscova.

Fostul director SIE rememorează și momentele în care România s-a integrat în Uniunea Europeană, afirmând că țara noastră a ”venit pe un traiect în care nu eram doriți și așteptați”.

Aflată în ”sfera de influență” a Rusiei, România a urmat, însă, un drum european. Ioan Talpeș este de părere că o (re)împărțire a sferelor de influență, generată de criza de la granița Ucrainei, nu ar însemna că România va fi ”predată Rusiei”.

Ex-directorul SIE își explică afirmația prin faptul că ”suntem prea mici” și că, oricum, nici nu ”prea mai avem ce ceda”, din cauză că ”pământul românesc a fost vândut”.

”România a venit pe un traiect în care nu eram doriți și așteptați în Uniunea Europeană. Nimeni nu gândea că noi vom face parte din acest proiect european. Exista ideea că România, Bulgaria și Serbia vor face parte din acea repolarizare a Estului, pe care nu voia nimeni s-o deranjeze. Adică, eram în sfera de influență a Estului. S-a întâmplat din 1990 până prin anul 2000. Există o nouă repolarizare, nu cred că vom fi predați Rusiei. Suntem prea mici în acest joc. Nu prea mai avem ce ceda. Pământul românesc e vândut, pe Transilvania și Banat este pe zona Olanda-Austria, iar Muntenia este pe zona Orient. Problema ține de cealaltă chestiune – a stabilirii unor limite și a formulelor geopolitice ce vor funcționa pe viitor. Sunt înțelegeri care au fost încălcate din 1990 încoace, iar rușii nu acceptă nici acum prezența NATO pe teritoriul nostru”, a declarat Ioan Talpeș la Realitatea Plus.

”Categoric, Rusia vrea ca România să se întoarcă la situația din 1997. Atunci a avut loc înțelegerea de la Kiev prin care NATO să nu ajungă în Ucraina. S-au făcut garanții pe jumătate, în sensul că Ucraina va rămâne în sistemul estic, nu în influența NATO”

 Ioan Talpeș

”Nu s-a aflat în presă, dar nici nu era bine”

Ioan Talpeș menționează că au fost încălcate ”mai multe înțelegeri”, una dintre acestea fiind cea referitoare la reunificarea Germaniei.

Fost participant la întâlnirile care aveau ca subiect accesul României între statele invitate în NATO, Talpeș povestește că România a fost susținută, inițial, de Franța, Polonia și Germania, iar președintele american Bill Clinton s-a opus invitării României la conferința de la Madrid.

 ”În 1997 s-a refuzat accesul la întâlnirea statelor care intrau în primul val NATO. S-au încălcat mai multe înțelegeri, cum au fost reunificarea Germaniei. Eu am participat la întâlnirile care au avut loc pentru accesul României între statele invitate. Mi s-a spus că trebuie să-i conving pe francezi, am discutat cu serviciile și președintele țării. În ianuarie, a venit șeful serviciilor din Franța, am primit și susținerea Poloniei, iar mai apoi ne-a susținut și Germania. (…) Atunci, la cina oficială, când a venit președintele Franței să se așeze la masă, nu exista numele lui pe nicio carte de vizită de pe masă. Organizatorii și-au cerut scuze și au venit cu cartea președintelui și au așezat-o. Au fost mișcări dure atunci făcute de americani”, a mai declarat Ioan Talpeș, fost director SIE.

”Nu s-a aflat în presă, dar nici nu era bine. S-a ajuns ca toate statele să susțină invitarea României la conferința de la Madrid. Bill Clinton a refuzat, iar atunci, președintele Franței a luat cuvântul și a spus și că România trebuie să intre”

Ioan Talpeș, fost director SIE


Citește și:

Cristian Lisandru
S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole de investigație, politică internă, politică citeste mai mult