Medicul Radu Țincu trage un semnal de alarmă: „DROGURILE produc îmbolnăvire colectivă, societate disfuncțională, de zombi. Nu există droguri ușoare”

O discuție amplă cu profesorul doctor Radu Țincu pe tema consumului de droguri în România, unde s-a ajuns și ce se poate face pentru a stăvili abundența de cazuri de acest gen soldate cu din ce în ce mai multe decese, despre adicție și poliadicții și despre un contur al viitorului unei societăți care merge spre dezechilibru, este edificatoare. Concluzia este clară: drogurile distrug viața.

Dependența, fie că este vorba de la droguri ușoare până la creșteri treptate de doză și cocktailuri de droguri ilicite cu medicamente, ca și alcoolul, sunt dușmani nemiloși.

Ce repercusiuni există asupra creierului? Ne îndreptăm spre un viitor în care societatea va fi din ce în ce mai aglomerată de „zombi”? Explicațiile profesorului dr. Radu Țincu, din interviul acordat la Gândul Exclusiv, sunt un puternic semnal de alarmă la care este nevoie de rezonanță rapidă, atât din partea celor implicați, dependenții, cât și a famililor și prietenilor acestora, a medicilor, psihiatrilor, psihologilor și instituțiilor statului. Puterea legislativă poate face mai mult. Executivul poate pune umărul mai aplicat.

EDUCAȚIE Aproape 8.300 de locuri la buget, oferta Universității din București pentru candidații la sesiunea de vară a admiterii 2025

14:36

ULTIMA ORĂ Șoferii, încă un „hop” pentru a-și recupera PERMISUL. Condiție nouă pentru reducerea perioadei de suspendare a dreptului de a conduce. Lege promulgată

14:33

Medicul Radu Țincu

Dependența de alcool și droguri “e ca o ruletă rusească”

Dependența de alcool este la fel de periculoasă, ucigătoare, ca și cea a consumatorului de droguri. Poate că mulți s-au întrebat cum de unii sunt rezistenți la alcool, alții nu. După un pahar, se îmbată, timp în care altora le trebuie o cantitate foarte mare pentru a ajunge la starea de beție. De ce?

„Pentru că alcoolul dehidrogenază, aceea (clasa de enzime – n.r.) care metabolizează alcoolul, este diferită. Și nu e diferită de la individ la individ, este diferită – și s-a dovedit științific – de la rasă la rasă. Asiaticii se îmbată mai repede pentru că au acest deficit genetic de alcool de hidrogenază.

Sunt foarte multe particularități. Noi jonglăm cu foarte multe lucruri care țin de individ, nu de substanța în sine. De aceea le spun că e o ruletă rusească. În momentul în care zece oameni iau amfetamine, e posibil ca unul din ei să moară din amfetamine pentru că are o particularitate care predispune la deces. Sau nouă și unul singur să supraviețuiască”, a explicat medicul Radu Țincu.

De ce nu sunt internați nevoluntar dependenții de droguri direcționați la spitalele de psihiatrie

În cazul în care un adult ajunge la Camera de Gardă în stare de supradoză, există o procedură de urgență, viața acestuia trebuie salvată. Dar ce se întâmplă când persoana respectivă refuză să mai rămână în spital și, după ce se simte un pic mai bine, pleacă acasă pe propria semnătură? Încercăm să aflăm dacă nu cumva acesta este un moment foarte important, chiar decisiv. Acela al consimțământului pentru internare, pentru recoltare de probe, pentru tratament. Iar în ecuația aceasta, desigur, se pune și problema discernământului, de vreme ce vorbim despre cazuri de supradrog.

„În momentul acesta, în România, există consimțământul informat al pacientului. Întotdeauna consimțământul informat al pacientului este un prim pas. Consimțământ care nu implică doar internarea, implică recoltarea de analize… El poate refuza recoltarea de analize, poate refuza administrarea unor medicamente și așa mai departe.

Discernământul este un lucru din punct de vedere medico-legal destul de dificil. Se prezumă că orice persoană care nu are un act doveditor prin care se ridică discernământul, are discernământ. Așa este legislația în acest moment. Deci, tu nu poți ca medic să-i ridici discernământul.

Ce poți să faci este ca un pacient care, de exemplu, poate să-și pună viața în pericol din cauza unei tulburări psihice, să-l trimiți către un spital de psihiatrie unde există varianta unei internări nonvoluntare. Asta înseamnă că o comisie de psihiatri stabilește că spre binele pacientului, contrar voinței lui, pacientul trebuie internat.

Însă, de cele mai multe ori, în România, această internare nonvoluntară vizează cazuri grave. Adică sunt pacienți care sunt total deconectați de realitate, sunt pacienți care au halucinații auditive, vizuale, au episoade psihotice. În cazul pacienților dependenți de droguri, se consideră că ei au discernământ. Ei sunt pacienți care, dacă au fost evaluați și medicul nu observă această punere în pericol imediat a vieții, ei nu sunt internati nonvoluntar.

Eu am avut foarte mulți pacienți de-a lungul timpului, mai ales în gardă, pe care îi trimit către Spitalul Obregia, ei ajung acolo și, când li se propune internarea, ei o refuză. Iar medicii de acolo, neîntrunind criteriile de internare nonvoluntară, nu pot să-i interneze cu forța”, a explicat medicul.

„Ar trebui o modificare legislativă care să permită ca un pacient aflat în sevraj la o substanță să poată fi internat”

Întrebat ce se poate face și dacă nu ar trebui să fie gândite anumite modificări ale legislației în domeniu cu privire la internarea voluntară și cea nevoluntară, prof. dr. Radu Țincu, specialist de marcă în toxicologie, a fost de acord că ar putea fi aduse îmbunătățiri.

„Aici, la internarea nonvoluntară a pacientului dependent, cred că se pot face alte modificări legislative, însă întotdeauna teama legiuitorului este să nu existe abuzuri. Pentru că, până la urmă, internarea nonvoluntară reprezintă o formă de suspendare a libertății, de restricție. Adică e o formă de arest medical. Tu trebuie să fii sigur că acea persoană chiar întrunește criteriile respective.

Există în spațiu public și există chiar dezbatere la Parlament cu privire la modificarea legislației în cazul consumatorului de droguri, pentru că dependența în sine nu-ți modifică discernământul, dar dependența te face să nu te poți opri. Și atunci, ar trebui o modificare legislativă care să permită ca un pacient care este dependent, un pacient care este în sevraj la o substanță să poată fi internat.

Dacă el este în sevraj, spre exemplu, sevrajul reprezintă o urgență. Sevrajul se poate stinge în două feluri: cu tratament medical sau cu administrarea unei noi doze din drogul respectiv. (…) E greu de tratat la domiciliu sevrajul, pentru că tu nu poți să îi dai pe mână acestui pacient niște medicamente. Doar dacă are un aparținător extrem de de responsabil. Și aici e discutabil, pentru că am avut părinți care și-au păzit copiii zile întregi, au trebuit să coboare cinci minute până la magazin și în acele cinci minute respectivul și-a luat toată doza din medicamente.

Deci cred că trebuie să vedem la pacientul dependent – pentru că el nu se poate opri din dependență, deci este o formă prin care atât timp cât îl lăsăm la domiciliu, ne asumăm că el va continua să consume – dacă n-ar trebui să fie cumva internat pentru a trata tocmai această perioadă a sevrajului. Pentru că, dincolo de faptul că necesită continuarea dependenței, de multe ori sevrajul duce la acte infracționale în timpul acelor simptome de sevraj. Pacientul poate să ucidă, poate să agreseze, poate să vândă obiecte din casă și atunci aici ar trebui să vedem…

Însă modificarea este, din punct de vedere legal, destul de greu de implementat, pentru că se pune permanent întrebarea până la ce punct noi, medical, putem să îngrădim libertatea unui pacient”, a spus specialistul.

”Aceste tulburări de comportament vor crea o societate disfuncțională, de «zombi»”

Medicul Radu Țincu a ținut să sublinieze că nicio țară nu a reușit să implementeze politici perfecte și că este aproape imposibil să credem că se va putea stopa consumul de droguri, deși idealul ar fi acesta.

În ce privește reducerea riscurilor imediate, în cazul consumului de droguri, aceasta are o latură bună, dar pe termen lung pericolul este mare. Medicul Radu Țincu a explicat de ce:

“Sunt țări unde consumul de droguri se pedepsește cu moartea și chiar și acolo există și consumatori și dealeri. Vorbim de China, vorbim de Coreea. (…)

Cred că elementul cel mai important pe care noi trebuie să îl gândim este educația medicală, pentru că ea ne dă posibilitatea să vedem dacă acea persoană consumă drogurile conștient de riscurile pe care și le asumă.

Și mai este un lucru pe care vreau să-l spun, iar aici a fost o discuție foarte mare despre cum ar trebui, ca țară, să ne ocupăm doar de reducerea riscului de supradoză. Și aici sunt foarte multe țări care au pus posibilitatea la festivaluri ca respectivii petrecăreți să poată să își testeze la anumite laboratoare ambulante ce consumă sau să poată solicita ajutor în cazul în care se simt rău.

Sigur că această problemă, «harm reduction», reducerea riscului imediat, este o politică bună pentru că reduce mortalitatea. Însă vă mai spun un lucru care nu va rezolva problema. Consumatorul de droguri, pe o perioadă de câțiva ani de zile, va fi un consumator care va avea tulburări de comportament.

Toate studiile ne arată că un consum pe o perioadă lungă de timp, un consum de droguri prostește sau neprostește, dar un consum pe o perioada lungă de timp duce la creșterea incidenței tulburării psihiatrice.

Țările care au implementat această metodă de reducere a riscului imediat vor avea o problemă majoră peste 10-15 ani când acești oameni vor fi cu tulburări de comportament. Tulburări de comportament care apar tocmai printr-o susținere a unui consum safe, un consum în zona sigură. Eu nu sunt de acord și nu voi fi niciodată de acord (…).

Problema majoră va fi că aceste tulburări de comportament, cu un număr din ce în ce mai mari de indivizi, vor crea o societate disfuncțională, de «zombi».

Știți că acum se vorbește foarte mult despre efectele pe termen lung ale consumului de droguri. Efectul cel mai important, dincolo de turburări de comportament, dincolo de tulburări psihiatrice, majoritatea au tulburări depresive.

Mai este o problemă legată de depersonalizare. S-a observat faptul că un consumator cronic de droguri va ajunge în timp să fie depersonalizat. Asta înseamnă că va avea anumite incapacități legate de percepția propriei personalități. Nu va mai fi capabil să recunoască sau să gestioneze emoțiile pe care le are.

Nu vrem să transformăm societatea într-o societate de roboți care nu au niciun fel de sentimente, de zombi. Aici trebuie să vedem lucrurile ok. Sigur că ne interesează să nu mai moară oamenii de supradoze, prin faptul că noi îi învățăm cumva cum să facă acest lucru într-un mod sigur. Nici să se drogheze toată lumea, asumându-ne că peste 20 de ani vom avea probleme majore”, a explicat medicul.

”Am văzut mii de oameni consumatori, toți au început cu droguri ușoare”

Unul dintre cele mai controversate subiecte din ultimii ani vizează legalizarea drogurilor ușoare.  Argumentul forte al celor care susțin această legalizare este acela al reducerii pieței negre și a criminalității asociate traficului de droguri. De partea cealaltă, vocea specialistului vorbește despre efectele contrare.

“Am văzut mii de oameni consumatori, toți au început cu droguri ușoare. Nimeni nu se duce să-și injecteze heroină din prima. Nimeni nu ajunge să ia cinci substanțe din prima. Toată lumea începe progresiv, începe cu canabis, începe cu alcool, începe cu niște medicamente și în interval de câțiva ani de zile se ajunge la un consum de cinci, șase substanțe. Aceasta este calea și nu este o cale că o spun eu, este o cale care este cumva demonstrată farmacologic.

Faptul că avem toleranță, faptul că organismul se obișnuiește cu respectivele substanțe ne forțează să ajungem să consumăm din ce în ce mai multe substanțe, pentru că nu mai putem să obținem acele stări pe care ni le dorim. Deci, din punct de vedere farmacologic, acest lucru nu se va schimba. Tinerii pe care îi văd și mor de supradoze, vorbind și cu ei, și cu familia, toți îmi spun: «De la 12-13 ani am fumat un joint, până la 15-16 ani am luat niște amfetamine, am luat niște legale și am ajuns într-un final să îmi injectez substanțe». Deci traiectoria este una singură”, susține prof. dr. Țincu.

„Chestia că drogurile ușoare pot să fie consumate fără risc este un nonsens”

În Secția de Terapie Intensivă – Toxicologie de la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca sunt salvate, zi de zi, zeci de vieți. Totuși, în ciuda eforturilor maxime ale medicilor, unii oameni nu mai pot fi salvați. Aici sunt aduși, din Camera de gardă, și consumatorii de droguri a căror stare este, de multe ori, critică și care consimt să fie internați.

Dr. Radu Țincu a dezvăluit, la Gândul Exclusiv, că a avut destule cazuri de persoane dependente care au decedat în urma supradozelor.

“Nu am o statistică acum la îndemână… Am avut un adult de 40 de ani care a decedat după o supradoză de cocaină. Da, printr-o complicație cardiacă la un pacient care, cel mai probabil, nu știa că are o afecțiune cardiacă, a venit cu o zonă de infarct miocardic, cu tulbulări de ritm și într-un final a decedat.

Deci chestia asta că drogurile ușoare pot să fie consumate fără risc este un nonsens. La primul meu curs pe care îl fac studenților la Medicină în anul 5, le spun că orice substanță poate deveni toxică dacă o introduci într-o cantitate suficient de mare. Dacă tu vei fuma 5-6-7 jointuri pe parcursul unei zile, vei lua 4-5 pastile de amfetamine în decurs de un weekend, astea vor determina toxicitatea.

Până și apa în exces poate face celulei foarte mult rău, pentru că produce diluția organismului, se produce o scădere a unor electrozi, în special a sodiului. Am avut pacienți care au consumat litri de apă pentru că voiau să facă tot felul de cure de dezintoxicare, de slăbire și au ajuns cu convulsii, au venit cu crize convulsive pentru că se produce această hiponatremie diluțională.

Deci trebuie să privim lucrurile, miturile astea care tot circulă și care cumva îi îndeamnă pe tineri sau fac ca drogurile să pară prietenoase sunt niște mituri false. Unul este legat de droguri ușoare. Nu există droguri ușoare. Ca dovadă, am avut pacienți spitalizați care au fumat canabis și au venit cu tulburări de ritm cardiac sau cu crize de epilepsie după ce au fumat canabis, pentru că ei n-au știut exact ce predispoziții poate să dezvoltă o astfel de complicație”, a mai spus medicul Radu Țincu.

„Trebuie să vedem fenomenul drogurilor, un fenomen social”

Canabis este denumirea generică pentru drogul psihoactiv cunoscut ca marijuana, iarbă, dope. Canabinoizii din marijuana sunt similari codeinei folosită în tratamentul durerilor, iar unii dintre ei sunt folosiţi pentru tratarea simptomelor sclerozei multiple. Conţine substanţe chimice numite canabinoizi care se regăsesc în concentraţii uriaşe în frunze şi flori, părţi folosite şi în medicină, în special THC (Tetrahidrocanabinolul), principala substanţă psihoactivă. Unii folosesc marijuana în scop recreativ, pentru a obţine acea stare de bine sau pentru a-şi altera simţurile, în timp ce alte persoane le iau în scop medical.

O altă componentă din canabis este CBD, despre care studiile au arătat că nu este psihoactiv. Prea puțini iau în considerare aspectele negative ale consumului de canabis, crezând că dacă această planta poate fi folosită în scop medicinal, nici lor nu are cum să le facă vreun rău, mai ales că există studii care au demonstrat că și organismul nostru produce canabinoizi. Discuția este, însă, mai amplă și cu multe conotații științifice. Profesorul dr. Radu Țincu a detaliat acest subiect, atrăgând atenția asupra efectelor negative ale acestei plante cu “dublu tăiș”:

„Există sistemul endocanabinoid, este un sistem care funcționează în organismul nostru, există și producție internă de canabinoizi, doar că avem cantități foarte mici, vorbim de cantități moleculare, care au un timp de supraviețuire foarte scurt, ei acționează și imediat sunt metabolizați. În momentul în care venim cu canabinoizi exteriori – ați dat exemplu doar de doi, dar planta canabis marijuana, canabis sativa, conține peste o sută de substanțe psihoactive -, toată această amplitudine a efectului este foarte mare.

Plus că un consum continu de canabis duce la modificarea receptorilor, astfel încât receptorii din creierul nostru se schimbă, încep să se schimbe și nu fac decât să amplifice dorința de a consuma canabis.

Avem o mare problemă cu canabinoizii sintetici. Există producție de canabis artificial sintetic, care are o potență de 50-60 de ori mai mare, care produce dependență într-un termen mult mai scurt și care produce sevraje foarte intense. Am avut pacienți cu canabis din acesta chimic, care își administrau de două-trei ori pe zi, pentru că făceau sevraj la canabis, și au venit la spital pentru că nu mai puteau să gestioneze toată această dependență.

Însă problema este dacă acești oameni salvați din spitale se întorc în anturaj fără niciun fel de suport în acele cure de terapie, de reabilitare, și din păcate recad. Am avut pacienți care au plecat de la mine, au ajuns la Spitalul Obregia sau într-un spital de psihiatrie, au stat acolo două săptămâni și, în prima zi când au ieșit, au venit din nou cu o supradoză, ceea ce arată că avem nevoie de programele acestea postcură.

Trebuie să schimbăm mentalitatea societății, pentru că noi nu investim în acești oameni, noi trebuie să vedem fenomenul drogurilor, un fenomen social. Vă spun asta acum, în 2025: peste zece ani vom avea mari probleme sociale pentru că acești indivizi, cu tulburările pe care le obțin în urma consumului de droguri, vor fi indivizi disfuncționali, societatea va fi disfuncțională.

Cei care se întreabă de ce trebuie să investim astăzi în reabilitarea lor: este pentru că peste 10 ani acești oameni nu vor mai fi capabili să își desfășoare activitatea. Și ca să mergem pe ideologia românească: să plătească pensia, asta este.

Aici trebuie să vedem că un om care are tulburări psihice induse de droguri și la 30 de ani va avea nevoie de tratament psihiatric, asta înseamnă că el va avea productivitate redusă, va avea multe concedii medicale, va fi inapt foarte mult timp să lucreze. Și acești indivizi, cu cât vor fi mai mulți, cu atât vor crea o societate disfuncțională.

Noi de aici trebuie să plecăm, de la faptul că societatea nu trebuie să se îmbolnăvească în ansamblul ei. Drogurile produc, din păcate, o îmbolnăvire colectivă. Cei care consumă droguri vor fi persoane disfuncționale într-un număr din ce în ce mai mare”, a subliniat medicul Radu Țincu.

CITEȘTE ȘI:

Medicul Radu Țincu dezvăluie efectele cocktailurilor de DROGURI. De ce nu a rămas RAREȘ internat în spital: “E un pattern al acestui tip de pacient”

Șefa Agenției Antidrog avertizează că s-a ajuns la comanda online a drogurilor și se folosesc coduri EMOJI pentru STUPEFIANTE. ”Pot veni foarte ușor!”

Cât de grav a ajuns consumul de droguri în școli. ”Combină medicamente cu alcool. La 13-14 ani ajung la spital după stupefiante în exces”

De la o primă doză la supradoză. Psihologul Agenției Antidrog: „Sunt foarte mulți tineri care nu au ratat nici o substanță”

Cum se termină distracția când se combină stupefiante cu alcool în cantități mari. Psiholog: ”Drogurile s-au schimbat mult, ecstasy poate conține și substanțe folosite pentru a omorî șoareci”

Autor

Adina Anghelescu

Cunoscut jurnalist de investigații, generația presei anilor '90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor ... vezi toate articolele

Autor

Oana Zvobodă

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde ... vezi toate articolele