Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, întâlnire cu omologul său austriac. Despre ce au discutat cei doi

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut luni o întrevedere cu omologul său austriac, Alexander Schallenberg.

Întâlnirea a avut loc în marja reuniunii Consiliului Afaceri Externe și a fost inițiată de oficialul austriac.

Cei doi au discutat despre aderarea României la Spațiul Schengen, în contextul în care Austria s-a opus acestui lucru în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie 2022.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, cei doi oficiali au mai discutat, atât în urmă cu două zile, cât și cu alte ocazii în cursul zilei de luni.

CONTROVERSĂAmendă record de 805 milioane de euro pentru Meta în Italia. Facebook a accesat fără acord galeriile foto ale utilizatorilor de Android

23:35

VIDEOGeorge Simion, interviu în presa internațională, în ziua în care 10.000 de români au ieșit în stradă: „Dacă mai există dreptate, Georgescu va fi eliberat. Dacă nu orchestrau ei totul, ar fi câștigat alegerile”

23:04

În cadrul discuțiilor, ministrul Bogdan Aurescu a propus găsirea unei soluții pentru deblocarea acestei situații.

„Ministrul român de externe a arătat, din nou, că susținerile părții austriece referitoare la o posibilă implicare a României în generarea fluxului de migrație ilegală către Austria, pe ruta Balcanilor de Vest, pe care România nu se află, nu corespund în niciun fel cu statisticile și evaluările agențiilor europene – Frontex, Europol și Agenția Uniunii Europene pentru Azil – precum și cu rapoartele vizitelor recente de evaluare realizate în perspectiva deciziei de aderare la Schengen care au formulat aprecieri foarte pozitive cât se poate de clare la adresa modului în care România gestionează situația migrației ilegale.

Demnitarul român a evidențiat că România a exprimat deschidere pentru preocupările Austriei privind creșterea migrației ilegale și a avansat propuneri de sprijin și cooperare, prin intermediul Ministerului de Interne în plan bilateral, cât și la nivel european pentru adoptarea unor măsuri concrete. Aderarea la Schengen nu poate fi însă conectată artificial cu alte dosare de care România nu este responsabilă”, se arată în comunicat.

Care este poziția Austriei

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, ministrul Aurescu a descris acuzațiile referitoare la existența unor presiuni asupra companiilor austriece din România ca fiind „lipsite de temei”.

De asemenea, Aurescu i-a transmis omologului său că România va utiliza toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru deblocarea situației generate de votul Austriei.

„Ministrul român de externe a arătat că România va utiliza toate căile disponibile de deblocare a situației create prin respingerea Deciziei privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România și că este necesară din partea Austriei adoptarea unei atitudini constructive și îndreptate spre cooperare și reconsiderarea poziției sale, pentru depășirea impasului creat prin votul exprimat în Consiliul JAI din 8 decembrie 2022.

Partea austriacă a reiterat așteptările sale din partea Comisiei Europene, a agreat faptul că Planul de lucru propus deja de aceasta privind gestionarea migrației pe ruta Balcanilor de Vest este un prim pas în direcția răspunsului la îngrijorările sale și a susținut importanța scăderii globale a numărului de migranți care ajung în Austria. A arătat că așteaptă noi propuneri din partea Comisiei Europene”, se mai arată în comunicat.

Reamintim că România și Bulgaria rămân momentan în afara Spațiului Schengen, după ce Austria și Olanda s-au opus aderării celor două țări în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne de joi.

Austria s-a opus aderării ambelor țări, în timp ce Olanda s-a împotrivit doar aderării Bulgariei, dar cum candidaturile Bucureștiului și Sofiei au venit „la pachet”, decizia Olandei a afectat, practic, și România.

Dintre cele 27 de ţări membre UE, Austria şi Olanda au votat împotrivă, cea din urmă menţionând că se opune doar aderării Bulgariei, conform unor surse de la Bruxelles.

În schimb, candidatura Croației a fost acceptată, astfel că această țară va deveni membru Schengen de la 1 ianuarie 2023.