La depozitul militar de la Cobasna, controlat de Federația Rusă, ar fi rămas circa 14.000 de tone de muniții, majoritatea învechite și cu termenul de valabilitate expirat. Dintre acestea, doar aproximativ 2.800 de tone ar reprezenta încărcătură explozivă propriu-zisă, potrivit datelor prezentate într-un raport comun întocmit de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova și Agenția Informații Militare (AIM) din subordinea Ministerului Apărării. Cele două instituții susțin că un eventual incident ar putea provoca pagube izolate, contrazicând astfel scenariile alarmiste vehiculate în spațiul public. Șeful SIS Alexandru Musteață constată că afirmația că „o explozie la Cobasna ar putea avea forța unei bombe nucleare comparabilă cu Hiroshima” este complet falsă.
Serviciul de Informații și Securitate și Agenția de Informații Militare au publicat imagini și scheme detaliate care arată cum este organizat depozitul de muniții de la Cobasna, aflat în regiunea transnistreană și controlat de facto de Federația Rusă. Complexul se întinde pe aproximativ 132 de hectare, are un perimetru de circa cinci kilometri, iar zona tehnică destinată depozitării munițiilor ocupă aproximativ 1,03 kilometri pătrați.
Potrivit raportului „Cobasna: Separarea unui Mit de Realitate”, zona tehnică include 42 de construcții pentru stocarea munițiilor, amplasate la distanțe de aproximativ 80-200 de metri una față de alta și separate inclusiv prin baraje naturale și artificiale. Depozitele sunt de trei tipuri: la suprafață, semiîngropate și subterane.
Imaginile din satelit incluse în raport arată că depozitele nu sunt concentrate într-o singură clădire. Acestea sunt răspândite pe o suprafață întinsă, în mai multe sectoare, iar în jurul unor construcții pot fi observate valuri de pământ menite să le separe de obiectivele vecine.
O schemă publicată de SIS și Agenția de Informații Militare delimitează zona depozitelor de muniții de așa-numitul orășel militar. În interiorul complexului pot fi observate, pe lângă spațiile de stocare, căi de acces, o cale ferată și o rampă de încărcare și descărcare, un atelier pentru repararea vehiculelor, un turn de apă, posturi de pază și alte obiective auxiliare.
Analiza GEOINT prezentată de cele două instituții indică și existența unor măsuri de securizare a perimetrului. În imaginile publicate sunt marcate garduri și sârmă ghimpată, un foișor de pază, un locaș de tragere și un punct securizat de acces în zona depozitelor. Unele dintre construcțiile semiîngropate sunt amplasate în zig-zag și sunt protejate lateral de dane de pământ.
Raportul conține și imagini din interiorul unor buncăre subterane. Fotografiile arată spații lungi, cu acoperiș boltit, în care lăzile cu muniții sunt stivuite pe mai multe niveluri, în unele cazuri până aproape de tavan. Într-una dintre imagini apar rânduri întregi de cutii metalice, iar în altele pot fi observate lăzi din lemn dispuse pe ambele părți ale culoarelor interioare.
În cadrul conferinței de presă, directorul SIS, Alexandru Musteața, a combătut afirmațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora „o explozie la Cobasna ar putea avea forța unei bombe nucleare, comparabilă cu Hiroshima”.
„Această afirmație provine dintr-un studiu din 2005, citat pe larg de agențiile de presă rusești, care evocă un cutremur de circa 7,5 grade pe scara Richter. Raportul nostru arată clar de ce această comparație este falsă. Ea confundă masa totală a munițiilor depozitate cu cantitatea reală de exploziv activ. O bombă precum cea de la Hiroshima echivalează cu 15.000 de tone de TNT, de circa 1.500 de ori mai puternică decât cea mai puternică muniție convențională existentă în Cobasna. Pentru ca acest scenariu să fie real, ar fi nevoie ca 1.500 de bombe convenționale, de 10 tone fiecare, să detoneze simultan în același loc. Acest lucru este imposibil, din punct de vedere tehnic, la Cobasna, având în vedere ce și în ce cantitate este păstrată acolo”, a afirmat Alexandru Musteața.
El a mai spus că raportul prezentat astăzi spune clar că depozitul de Cobasna este un risc, dar limitat și controlat.
„Nu este o amenințare existențială pentru regiune, așa cum a fost prezentat în mod repetat în scop geopolitic. Publicăm acest raport integral, cu toate anexele tehnice, hărțile și simulările folosite. Tocmai pentru ca oricine, jurnaliști, experți independenți, parteneri internaționali, să poată verifica, la rândul său, concluziile noastre”, a adăugat oficialul.
„Cobasna a fost, timp de peste 20 de ani, un instrument de presiune folosit împotriva Republicii Moldova. Răspunsul nostru nu este să ignorăm riscul, dar să-l explicăm corect, cu parametri verificabili. Federația Rusă trebuie să-și retragă trupele imediat, necondiționat și pașnic din Republica Moldova, pentru că prezența lor este nu doar ilegală, dar și nejustificată”, a mai spus Musteața.