Mitul vieții bune de la Cluj-Napoca, desființat de un arhitect: „Trăim într-o sărăcie generalizată”

Eugen Pănescu, cofondator al unui birou de arhitectură din Cluj-Napoca, face o evaluare a calității din capitala Ardealului, orașul cu cea mai scumpă piață imobiliară din România.

El îl contrazice pe edilul Emil Boc, care a declarat recent că orașul este scump deoarece calitatea vieții este una ridicată.

Potrivit unor studii ale agențiilor imobiliare, Cluj-Napoca este cel mai scump oraș din România, atât din punctul de vedere al prețurilor locuințelor, cât și din perspectiva prețurilor chiriilor.

Astfel, ultimul studiu Deloitte Property Index 2022 arată că orașul este cel mai scump din țară, cu o medie a prețurilor de 1.940 de euro pe metru pătrat, urmat de București (1.573 de euro/mp) și Brașov (1.348 euro/mp).

MARIUS TUCĂ SHOW Dan Dungaciu: „Guvernul Bolojan începe să conducă prin ordonanțe sau alte forme care n-au nicio legătură cu democrația”

23:30

CONTROVERSĂ Consilierul și fanul premierului Bolojan, influencerul Iancu Guda, propune o măsură radicală în lupta cu corupția: executarea averilor prin sechestru până la rude de gradul 3 până se lămurește traseul banilor

23:05

Apartamentele din zona centrală şi cea ultracentrală costă, în medie, 2.699 de euro pe metru pătrat util, iar în cartierele mărginaşe ale oraşului – 2.156 de euro pe metru pătrat util. În schimb, în Capitală, în arealul central şi ultracentral, valoarea medie de listare este 2.542 de euro, iar în cartiere mărginşae – 1.530 de euro pe metru pătrat util.

Ce a declarat Emil Boc despre calitatea vieții din Cluj-Napoca

Primarul Emil Boc a fost întrebat în repetate rânduri despre cum poate fi explicat fenomenul locuințelor foarte scumpe din Cluj, iar acesta a declarat că prețurile sunt mari pentru că și calitatea vieții este mai ridicată.

„Aşa este peste tot în oraşele cu o calitate mare a vieţii. Dacă vom da drumul la toate construcţiile care să nu respecte cadrele legale, va scădea preţul imobilelor, dar va scădea şi calitatea vieţii”, a declarat Emil Boc în cadrul unui interviu acordat unui post local de radio.

„Dacă vrei să ai calitatea vieţii, nu poţi să o compromiţi că îmi spune cineva mie  «Compromite calitatea vieţii la Cluj ca să nu se mai vorbească de Cluj! ». Vrem să trăim prost şi să ne distrugem sănătatea? Eu nu cred că pentru asta am fost ales de clujeni să trăim prost şi să le distrug sănătatea. Am fost ales să trăim într-un oraş care să fie la fel de … sau măcar apropiat de ceea ce au văzut în Occident. De aceea au plecat patru milioane de oameni şi eu vreau să vină acasă. Pe mine mă interesează clujeanul, ca el să aibă o viaţă mai bună”, a mai spus edilul într-o altă emisiune radio.

Ce spune Eugen Pănescu despre explicațiile primarului

Arhitectul Eugen Pănescu, îl contrazice, însă, pe edil. Potrivit acestuia, o mare parte din populația Clujului trăiește în sărăcie, ba chiar cei din clasa de mijloc ajung să plătească mai bine de jumătate din venituri pe locuire.

„Clujul a făcut salturi mari economice şi demografice. Iar asta bineînţeles că a dus la o atractivitate mai mare, dar şi la o creştere de preţuri care nu poate fi susţinută. Şi din cauza asta, o foarte mare parte a populaţiei trăieşte sub pragul sărăciei, având în vedere ce procent din venitul lor lunar cheltuiesc pe locuinţe. Există o clasă de mijloc care lucrează în special în servicii, în mediul universitar, care ajunge să plătească spre 60% din venitul familiei pe locuire. Şi asta era înainte de scumpiri, înainte de război, înainte de pandemie. Practic, trăim într-o sărăcie generalizată, în timp ce ne mândrim că stăm într-un oraş frumos şi dinamic. Şi e o minciună pe care ne-o spunem singuri. Şi pe care o şi ascultăm din diverse surse publice.

Avem apoi o calitate foarte proastă a locuirii în sine, în imobile, pentru că acestea au fost croite pe eficienţă maximă. S-au permis compartimentări, subîmpărţiri de unităţi, aprobate ulterior. Multe s-au făcut chiar şi fără forme legale (…) Şi din schiţele de apartamente au dispărut elemente foarte importante pentru calitatea vieţii familiale sau sociale, cum ar fi bucătăriile. Aproape niciun apartament nu mai are bucătărie: e un fel de chicinetă de motel lipită de un perete al camerei de zi. Au dispărut şi camerele de zi în sine, pentru că sunt numai nişte resturi de apartament rămase după nişte dormitoare care s-au micşorat enorm ca suprafeţe. Nu mai există zone de depozitare deloc. Şi balcoanele sunt resturi, sunt chinuite. Au devenit ca nişte apartamente de hotel, nimic altceva”, a declarat Pănescu pentru Adevărul.