Au trecut mai bine de șase luni de la Consiliul Păcii al lui Trump, la care a participat Nicușor Dan. Ce a făcut România de atunci: noi detalii de la Administrația Prezidențială

La mai bine de șase luni de la participarea președintelui Nicușor Dan, în calitate de observator, la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii (Board of Peace), Administrația Prezidențială a transmis, pentru Mediafax, un bilanț al măsurilor luate de România și al proiectelor aflate încă în pregătire. Bucureștiul a facilitat până acum 12 zboruri umanitare pentru populația din Fâșia Gaza, iar 56 de copii și aproximativ 200 de membri ai familiilor acestora se află în prezent în România.

12 zboruri umanitare pentru pacienții din Gaza

Reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii a avut loc la Washington, pe 19 februarie 2026, la inițiativa președintelui american Donald Trump, în contextul planului privind încheierea conflictului din Gaza. România a participat la reuniune în calitate de observator. La acel moment, președintele Nicușor Dan anunța că Bucureștiul este pregătit să se implice în evacuarea medicală a copiilor din Gaza, în refacerea serviciilor de urgență, reconstrucția școlilor, acordarea de burse și consolidarea administrației palestiniene.

CONTROVERSĂ Încă o lovitură pentru „flota din umbră” a Rusiei? Autoritățile egiptene înăspresc regulile de tranzit prin Canalul Suez

09:00

REACȚIE Bunicul băiatului de 13 ani, care a atacat o profesoară și un elev la școala „Ștefan cel Mare” din Bistrița, susține că nepotul lui ar fi fost victima bullying-ului

08:56

 Loading ...

Potrivit informațiilor transmise acum de Administrația Prezidențială, România a facilitat până în prezent 12 zboruri umanitare, cel mai recent fiind efectuat la 31 august 2026.

„În prezent, în România se află 56 de copii și aproximativ 200 de membri ai familiilor acestora, care beneficiază de sprijin și îngrijiri medicale”, se arată în răspunsul transmis sursei citate.

Evacuările medicale reprezintă unul dintre principalele angajamente asumate de Nicușor Dan la reuniunea din februarie.

Bucureștiul pregătește proiecte pentru școli și serviciile de urgență

România intenționează să se implice și în etapa de reconstrucție a infrastructurii din Gaza, însă proiectele nu pot fi implementate deocamdată. Administrația Prezidențială precizează că România este pregătită, „atunci când condițiile o vor permite”, să contribuie la refacerea infrastructurii pentru răspunsul la situații de urgență, reconstrucția școlilor și consolidarea capacității instituționale a administrației palestiniene.

Planurile Bucureștiului includ și extinderea oportunităților educaționale pentru copiii și tinerii palestinieni, precum și continuarea zborurilor umanitare pentru pacienții care au nevoie de tratament.

Pentru anul academic 2026-2027, România a alocat până acum 42 de burse de studiu pentru palestinieni. Potrivit Administrației Prezidențiale, acestea provin din „oferta unilaterală din partea MEC / prin program de cooperare bilaterală / burse MAE”.

În bilanțul transmis Mediafax este menționată și o donație umanitară realizată de Patriarhia Română, cu sprijinul partenerilor israelieni. Ajutorul este destinat populației vulnerabile din Gaza și include alimente, asistență medicală, apă potabilă și materiale educaționale.

Administrația Prezidențială arată, de asemenea, că România a continuat să susțină, alături de partenerii europeni, implementarea planului de pace pentru Gaza și dialogul cu Israelul și Autoritatea Palestiniană.

Ce s-a întâmplat cu Consiliul Păcii după reuniunea din februarie

Consiliul Păcii a continuat activitatea după reuniunea inaugurală de la Washington. Potrivit Administrației Prezidențiale, la 15 mai 2026, Înaltul Reprezentant pentru Gaza, Nikolay Mladenov, a prezentat primul raport privind implementarea Rezoluției 2803 a Consiliului de Securitate al ONU. Ulterior, la 31 iulie 2026, a fost publicată o foaie de parcurs în 15 puncte pentru cea de-a doua etapă a Planului privind Gaza.

Inițiativa Consiliului Păcii a fost lansată de Donald Trump în urma Planului cuprinzător pentru încheierea conflictului din Gaza, prezentat în septembrie 2025, și a Rezoluției 2803 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată în noiembrie 2025. România susține că, în această perioadă, a continuat discuțiile și în alte formate internaționale.

„Atât în cadrul forurilor multilaterale, inclusiv Grupul Donatorilor pentru Palestina și Alianța Globală pentru Implementarea Soluției celor Două State, cât și în cadrul dialogului bilateral cu partenerii regionali, România a reafirmat disponibilitatea de a avea o contribuție activă la avansarea procesului de stabilizare și redresare în Fâșia Gaza”, a transmis Administrația Prezidențială.

Mediafax a solicitat Administrației Prezidențiale și clarificări privind statutul României în cadrul Consiliului Păcii. Mai exact, Cotroceniul a fost întrebat dacă Bucureștiul analizează trecerea de la statutul de observator la cel de membru și dacă România a primit o invitație formală de aderare.

Răspunsul transmis redacției nu oferă însă o precizare în acest sens. Administrația Prezidențială nu spune dacă România a primit o invitație și nici dacă Bucureștiul intenționează să devină membru al Consiliului Păcii. Cotroceniul subliniază doar că România menține dialogul cu părțile implicate și pregătește inițiative care ar putea fi puse în practică atunci când situația de pe teren va permite acest lucru.