Nisipuri mișcătoare în Georgia. Visul Georgian strânge șurubul, crește apatia publică, opoziția nu are o strategie unificată. „Și-a demoralizat susținătorii”

Retorica despre limitarea libertăților civile se dovedește insuficientă pentru a-i determina pe georgieni să mai participe la proteste de amploare. Alegerile locale desfășurate în Georgia, pe 4 octombrie 2025, au dus la o nouă victorie răsunătoare pentru partidul de guvernământ, Visul Georgian. Totuși, „nisipurile mișcătoare” din politica georgiană fac ca previziunile pe termen mediu să alcătuiască, în ultimă instanță, un puzzle complicat.

Candidații partidului Visul Georgian au ocupat primul loc în toate cele șaizeci și patru de municipalități din țară, ceea ce s-a întâmplat chiar și în capitala Tbilisi, unde sprijinul pentru opoziție este, în mod tradițional, puternic.

FLASH NEWS Grindeanu s-a întâlnit cu ambasadorul SUA, la Parlament. Ce mesaj a transmis Darryl Nirenberg la plecare

17:21

LIFESTYLE Meghan Markle, nominalizată la premiile Emmy pentru serialul „With Love, Meghan”, de pe Netflix

17:15

Primarul Kakha Kaladze, reprezentant al Visului Georgian, a fost reales fără prea multe dificultăți.

• Prezența oficială la vot (41%) a fost cu 10 puncte procentuale mai mică decât la alegerile din 2021.
• Cu toate acestea, nici protestele stradale care au avut loc de la alegerile parlamentare de anul trecut, nici criticile occidentale nu au reușit să zdruncine dominația Visului Georgian asupra politicii țării.
• Între timp, acțiunile contradictorii ale opoziției, care a intrat în alegeri fără o strategie unificată, nu au făcut decât să adâncească apatia publică.

Kakha Kaladze | Foto – Profimedia Images

„Occidentul rămâne reticent în a impune sancțiuni serioase împotriva Georgiei”

Prin urmare, adversarii Visului Georgian au fost marginalizați definitiv din politica instituțională, deschizând calea pentru o strângere suplimentară a șurubului de către regim, avertizează Bashir Kitachaev într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

„Totuși, pe fondul actualului boom economic al Georgiei, retorica despre restrângerea libertăților civile și «amenințarea rusificării» se dovedește insuficientă pentru a galvaniza oamenii la proteste la scară largă.

În urma alegerilor parlamentare de toamna trecută, care au fost criticate pentru numeroase încălcări, opoziția georgiană a început un boicot, refuzând să ocupe cele cincizeci și unu din cele 150 de locuri din parlament pe care le câștigaseră datorită rezultatului oficial de 38% din voturi.

• La acea vreme, pe fondul protestelor antiguvernamentale pe scară largă și al criticilor occidentale la adresa Visului Georgian, o astfel de strategie părea justificată.
• De ce să ne mulțumim cu un rol secundar în parlament dacă partidul de guvernământ ar putea fi forțat să cedeze presiunii duble din partea liderilor occidentali și a numeroaselor proteste stradale și să convoace noi alegeri?
• Uniunea Europeană a amenințat într-adevăr autoritățile georgiene cu sancțiuni, care ar fi deraiat politica de integrare în UE susținută de marea majoritate a georgienilor.

Totuși, după un an, protestele s-au stins, Occidentul rămâne reticent în a impune sancțiuni serioase împotriva Georgiei, iar opoziția nu a dezvoltat încă o strategie clară: ar trebui să revină la lupta împotriva Visului Georgian în cadrul regulilor instituționale și al alegerilor sau să continue să se bazeze pe proteste stradale și boicoturi?”, se întreabă Bashir Kitachaev, jurnalist specializat în regiunea Caucazului de Sud.

Proteste în Georgia | Foto – Profimedia Images

„Visul Georgian a învățat să-și consolideze controlul asupra sistemului politic”

În cele din urmă, această dilemă nu a făcut decât să exacerbeze diviziunea din cadrul opoziției georgiene, care era deja afectată de conflicte interne.

Două dintre cele patru coaliții de opoziție votate în parlament, anul trecut, au decis să participe la alegerile municipale: Lelo/Georgia Puternică, condusă de omul de afaceri Mamuka Khazaradze, și partidul fostului prim-ministru Giorgi Gakharia, Pentru Georgia. Celelalte două – Coaliția liberală pentru Schimbare și Mișcarea Națională Unită – au decis să boicoteze alegerile și și-au îndemnat susținătorii să iasă în stradă după vot, pentru a „readuce țara noastră pe calea spre Europa” după ce a fost „predată” Rusiei în cei treisprezece ani de guvernare a Visului Georgian.

„Niciuna dintre abordări nu a dat rezultate deosebite. Participarea unor partide de opoziție la alegeri nu a reușit să împiedice candidații Visului Georgian să câștige cu desăvârșire, iar în douăzeci și cinci din cele 64 de municipalități, reprezentanții regimului nici măcar nu s-au confruntat cu vreun contestatar din partea partidelor majore.

• Protestele stradale care au urmat votului au atras o acoperire mediatică considerabilă, dar nu au atins „revoluția pașnică” promisă.
• Mult mai puțini oameni au ieșit în stradă de data aceasta decât la protestele de anul trecut împotriva legii agenților străini sau a falsificărilor din alegerile parlamentare.
• O tentativă de a lua cu asalt palatul prezidențial a oferit autorităților doar un pretext pentru mai multe arestări și acuzații de planificare a unei lovituri de stat «în interesul forțelor străine».

Rezistența partidului Visul Georgian la presiunea internă și externă poate fi explicată prin mulți factori. În primul rând, în cei treisprezece ani de la putere, partidul a învățat să-și consolideze controlul asupra sistemului politic suficient de lent pentru a evita să provoace prea multă rezistență”, continuă Bashir Kitachaev.

„Nu s-a schimbat status quo-ul în relațiile cu Rusia”

Visul Georgian arestează protestatari și figuri ale opoziției, avertizează Bashir Kitachaev, restricționează finanțarea mass-media independente și a ONG-urilor și inventează constant noi instrumente pentru a pune presiune pe disidenți.

Dar face toate acestea fără a lua măsuri drastice care ar putea escalada protestele suficient pentru a-i scoate pe alegătorii moderați în stradă.

„Canalele TV ale opoziției, precum Formula și TV Pirveli, continuă să emită. Deși presiunea pusă asupra criticilor guvernului este în creștere, totuși nu poate fi comparată cu situația din Rusia sau Belarus.

Tensiunile sociale sunt atenuate în continuare de un boom economic susținut. PIB-ul Georgiei a crescut cu un procent robust de 7,9% față de anul precedent, din ianuarie până în august. Exporturile în această perioadă au crescut cu 13,7%, veniturile bugetului de stat au urcat cu 8%, iar până la mijlocul anului 2025, salariul nominal mediu era cu 10,3% mai mare decât în ​​anul precedent.

• În același timp, consolidarea puterii interne a Visului Georgian nu se extinde încă la aventurile sale de politică externă. Retorica anti-occidentală a partidului se limitează în mare măsură la o luptă vocală împotriva forțelor politice pe care le numește „partidul războiului” și le acuză că încearcă să atragă Tbilisi în războiul Rusia-Ucraina.
• Se militează și pentru protejarea „valorilor tradiționale” de „inițiativele LGBT”, care ar fi fost impuse.
• Cu toate acestea, dialogul și legăturile economice limitate cu Occidentul sunt încă în vigoare. Obligativitatea vizelor pentru călătoria în UE, deși luate în considerare, nu a fost reimpusă. Și nu se vorbește despre sancțiuni la scară largă împotriva economiei georgiene.

Nici status quo-ul în relațiile cu Rusia nu s-a schimbat: cooperarea economică se dezvoltă, contribuind la creșterea economiei georgiene, în timp ce declarațiile Visului Georgian despre planurile de a recâștiga controlul asupra teritoriilor separatiste Osetia de Sud și Abhazia, susținute de Rusia, rămân simple declarații”, explică Bashir Kitachaev.

„Opoziția nu a reușit să rupă acest ciclu”

Refuzul opoziției de a participa la recentele alegeri este puțin probabil să fi fost o surpriză pentru cineva din societatea georgiană sau din Uniunea Europeană.

„Bruxelles-ul este obișnuit cu astfel de probleme în țările candidate: Albania și Serbia au cunoscut, de asemenea, astfel de boicoturi în ultimii ani. Nu este nici măcar prima dată când se întâmplă în Georgia.

După alegerile parlamentare anterioare din 2020, în care partidele de opoziție au câștigat aproximativ o treime din locurile din parlament, acestea au petrecut, de asemenea, aproape un an renunțând la mandatele lor și încercând să invalideze rezultatele.

„Boicoturile anterioare nu au reușit să slăbească Visul Georgian, iar opoziția a fost în cele din urmă forțată să revină pe arena instituțională – doar că în condiții mai proaste.

Situația actuală pare să nu facă excepție: dacă nu există o deteriorare accentuată a situației economice sau dacă autoritățile nu fac greșeli grave, partidele de opoziție nu vor avea de ales decât să revină la activitatea în cadrul unor instituții politice în deteriorări.

Cu performanța sa ezitantă în timpul alegerilor municipale, opoziția nu a reușit să rupă acest ciclu. Dimpotrivă, și-a demoralizat susținătorii. Acum nu va exista practic nicio opoziție care să țină guvernul sub control – nici la nivel național, nici local – până la următoarele alegeri parlamentare.

Nu există nicio îndoială că Visul Georgian va profita de acest lucru pentru a strânge și mai mult șuruburile și a-și slăbi adversarii”, încheie Bashir Kitachaev.

Sursa foto main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Pentru Putin, ordinea mondială este „spațiu creativ”. Ipoteză de lucru la Kremlin: „Alianța Nord-Atlantică este slabă, divizată și indecisă”
• Au distrus dronele ucrainene 38% din capacitatea Rusiei de rafinare a petrolului? „O mulțime de probleme, dar lucrurile sunt departe de a fi CATASTROFALE”. 3 întrebări esențiale care nu au primit răspuns
• Rusia vs. NATO, „Faza Zero”. Avertisment ISW: Moscova crește producția de tancuri, iar numărul blindatelor este suficient pentru un război pe scară largă
• „Flota de țânțari”. Iranul pune presiune în Golful Persic prin mini-submarine și nave-lansatoare de rachete. „Concept de război adaptat la geografia, resursele și adversarii săi”
• RĂZBOIUL rețelelor energetice. În prag de iarnă, Rusia și Ucraina își atacă intens infrastructura vitală pentru supraviețuire. Ce strategii adoptă cele două țări aflate în război