„Nu am putut influența alcătuirea listei”. CULISELE celui mai mare schimb de prizonieri dintre Rusia lui Putin și Ucraina

La sfârșitul săptămânii trecute, Rusia și Ucraina au efectuat cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul războiului, fiecare parte predând peste 1.000 de persoane. Moscova și Kievul au convenit asupra schimbului în timpul discuțiilor de pace de la Istanbul, pe 16 mai, negocieri care, de altfel, nu au produs niciun rezultat palpabil în ceea ce privește încheierea conflictului.

Acest schimb de prizonieri – „1.000 pentru 1.000 –  a fost al șaselea dintre Rusia și Ucraina în acest an, marcând al 65-lea schimb din anul 2022.

• Schimbul de prozonieri a avut loc pe parcursul a trei zile, între 23 și 25 mai, cu 390 de persoane din fiecare parte schimbate în prima zi, 307 în a doua și 303 în a treia.
• Rusia a raportat întoarcerea a 880 de militari și 120 de civili – același număr pe care l-a primit Ucraina, potrivit Cartierului General de Coordonare Ucrainean pentru Tratamentul Prizonierilor de Război.
• Și, deși amploarea schimbului a ținut capul de afiș în presă, mai multe detalii neașteptate au ieșit în evidență, potrivit Meduza.

SPORT Plouă cu amenzi la FCSB. Gigi Becali nu a mai rezistat, după 0-0 cu Dinamo: „Îi dau maximum din cât vom putea! Debandadă!”

07:40

VIDEO Ion Cristoiu: „2024 este o filă albă pentru istoria României, nu știm ce s-a întâmplat”

07:30

Ce a primit Rusia

Dintre cei 120 de civili predați de Ucraina, 70 erau ucraineni condamnați pentru infracțiuni împotriva securității naționale. Printre aceștia se număra și Oleksandr Tarnashinskyi, un lider al mișcării „Alegerea Ucraineană” a politicianului pro-rus Viktor Medvedchuk.

După începerea conflictului din Ucraina, Oleksandr Tarnashinskyi a fost acuzat că a încercat să înființeze organisme de conducere false în Ucraina – inclusiv un „Consiliu al Bătrânilor” și un „Consiliu Spiritual Suprem” – și a fost condamnat la cinci ani de închisoare.

Ucraina l-a predat și pe Vasyl Mekheda, un fost angajat al Secretariatului Cabinetului Ucrainean, care lucrase ca informator pentru serviciile secrete ruse timp de aproximativ 15 ani.

• Printre alții s-au numărat și ucraineni care au colaborat cu autoritățile instalate de Rusia în teritoriile ocupate, au informat despre pozițiile Forțelor Armate Ucrainene sau au postat conținut pro-rus pe rețelele de socializare.
• Printre aceștia, de exemplu, s-a aflat un rezident în vârstă de 61 de ani din Herson, care lucrase ca șofer pentru departamentul de poliție al orașului în timpul ocupației.

Comisarul rus pentru drepturile omului, Tatiana Moskalkova, a declarat că – dintre cei 120 de civili eliberați de Ucraina – „100 erau prizonieri politici, iar 20 erau rezidenți din Kursk ”.

Aceștia din urmă erau pensionari din zonele de frontieră ale regiunii Kursk din Rusia, pe care forțele ucrainene le-au ocupat în vara anului 2024, și s-au aflat în detenție până în primăvara anului 2025.

Ce a primit Ucraina

Printre soldații ucraineni eliberați în cadrul schimbului de prizonieri, 311 fuseseră deținuți de Rusia din 2022, 122 din 2023 și 150 din 2024, potrivit Cartierului General de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război (POW).

Agenția a menționat, de asemenea, că schimbul a adus acasă trupe din 46 de unități ale Forțelor Armate Ucrainene, din care Rusia nu returnase anterior pe nimeni.

Cu toate acestea, niciunul dintre prizonierii eliberați nu a făcut parte din Brigada Azov, care a apărat Mariupolul în 2022.

„Aceasta pare o batjocură – o glumă crudă la adresa celor care au fost ținuți în captivitate rusească mai bine de trei ani, în cele mai dure condiții și sub o presiune inumană. O batjocură la adresa familiilor, celor dragi și a compatrioților lor. O demonstrație de dispreț la adresa celor cărora li s-au oferit garanții – cei care au dreptul absolut de a fi prioritizați pentru schimb, deoarece au intrat în captivitate nu din proprie voință, ci din ordinul Înaltului Comandament”, a declarat Denys Prokopenko, comandantul Brigăzii Gărzii Naționale Azov.

Andriy Yusov, șeful adjunct al Cartierului General de Coordonare, a declarat că schimbul a fost aranjat în grabă și că fiecare parte a decis pe cine consideră necesar să returneze.

„Kremlinul are și alte motive pentru a-i ține ascunși pe luptătorii din Azov”

Yusov a sugerat că Rusia reține în mod intenționat prizonieri „sensibili” pentru a semăna diviziune în Ucraina. Kremlinul are și alte motive pentru a-i ține ascunși pe luptătorii din Azov, a adăugat Oleksandra Romantsova, directoarea executivă a Centrului pentru Libertăți Civile din Ucraina – în primul rând, aceștia servesc drept „dovadă vie” a crimelor de război ale Rusiei.

Cu toate acestea, se pare că Moscova l-a trimis înapoi pe Anatolii Taranenko – un fost soldat ucrainean care a dezertat în autoproclamata Republică Populară Donețk în 2021 și care a devenit ulterior un element central al propagandei rusești.

Includerea sa în schimb l-a surprins chiar și pe Oleg Țariov, un fost lider separatist din Donbas (care este căutat în Ucraina).

„Este imposibil de explicat de ce au petrecut atât de mult timp promovând acest prizonier, doar pentru a-l reabilita”, a comentat Țariov. Soldații ucraineni și-au exprimat, de asemenea, indignarea față de întoarcerea „acelui ticălos”.

Ca răspuns la critici, Iusov a reiterat: „Nu am putut influența alcătuirea listei” și a spus că forțele de ordine ucrainene se vor ocupa de cazul lui Taranenko.

Civilii deținuți de Rusia în teritoriile ocupate după 2022 nu au fost incluși în schimbul de prizonieri

Lista de schimb a Rusiei a inclus și civili încarcerați înainte de anul 2022.

„Unii dintre acești oameni ajutau serviciile noastre de informații pe vremea când majoritatea celor cărora le pasă acum nu le păsa deloc de ce se întâmpla în Donbas. Nu știu dacă există cineva în acest război de 11 ani care a fost ținut mai mult timp. Durata captivității este un criteriu obiectiv. Și dacă statul recuperează civili, este inacceptabil să-i ignorăm pe cei care au fost închiși cel mai mult timp”, a declarat scriitorul și jurnalistul ucrainean Stanislav Aseyev, care a petrecut el însuși doi ani și jumătate în captivitate în așa-numita Republică Populară Donețk.

• De asemenea, a existat o dezamăgire și față de faptul că civilii deținuți de Rusia în teritoriile ocupate după 2022, pentru că au fost considerați „neloiali”, nu au fost incluși în schimbul de prizonieri.
• Aceste persoane – conform diferitelor estimări, între 7.000 și 18.000 – pur și simplu dispar.

Sunt ținute în izolare și în condiții îngrozitoare, adesea fără acuzații oficiale. Pot fi schimbate cu civili ucraineni condamnați pentru colaborare sau cu civili ruși – dar ambele grupuri sunt rare în Ucraina, motiv pentru care, potrivit Cartierului General de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor, doar 174 de persoane din această categorie au fost eliberate până în prezent.

Dintre cei 120 de civili predați de Moscova, „niciunul nu era cineva pe care Rusia nu l-ar fi deportat oricum”, a declarat pentru Agentstvo Mykhailo Savva, expert la Centrul pentru Libertăți Civile.

Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, cei returnați în Ucraina erau persoane care ispășiseră pedepse cu închisoarea fie în teritoriile ocupate (și fuseseră transferați în Rusia), fie chiar în Rusia pentru infracțiuni fără legătură cu războiul.

După ispășirea pedepselor, aceștia erau programați pentru deportare. Înainte de război, s-ar fi putut întoarce acasă pe cont propriu , dar acum sunt ținuți ani de zile în centrele de detenție temporară pentru cetățeni străini din Rusia.

Foto – Profimedia Images

Citește și:

În spatele liniilor inamice. Putin vrea să îi facă pe ucrainenii din teritoriile ocupate STRĂINI în propria țară: „Încălcarea dreptului internațional”

Planuri pe termen lung la Kremlin. Războiul comercial prelungit dintre SUA și China, cadoul PERFECT pentru Putin

În ciuda declarațiilor lui Putin, scade INFLUENȚA Moscovei în Asia Centrală. „China a devenit mai puternică, iar Rusia și-a pierdut autoritatea”

Putin vorbește despre PACE, dar primește rachete balistice sol-sol Fath-360 din Iran. „O nouă armă tactică pentru conflictul din Ucraina”