Parteneriatul Beijing – Moscova, pus la grea încercare în ARCTICA. „Un DEZACORD fundamental, diferențe prea mari de abordare”

Un dezacord fundamental privind cooperarea multilaterală versus autarhie în Arctica continuă să împiedice buna funcționare a cooperării dintre Moscova și Beijing. În ultimii trei ani, această cooperare a Rusiei cu China a atins niveluri fără precedent. Totuși, există o zonă în care cele două țări nu au reușit să găsească un teren comun: Arctica.

Chiar și în climatul geopolitic actual, diferențele dintre abordările Moscovei și Beijingului față de Arctica s-au dovedit până acum prea mari pentru a fi depășite, limitând progresele Chinei în Nordul Îndepărtat.

• În mod public, Rusia și China susțin că au un „parteneriat strategic cuprinzător”, care se extinde, aparent, și la problemele arctice.
• Cu toate acestea, interesele lor în regiune pot fi destul de disparate.

APĂRARE The Telegraph: Prezența militarilor britanici în misiuni europene, CONDIȚIE pentru aderarea la programul de reînarmare de 150 de miliarde euro al UE

16:55

ULTIMA ORĂ CNA, eliminări pe bandă rulantă de materiale de pe TikTok, Facebook, YouTube și Instagram: „Publicul să sesizeze conținutul ilegal din online”

16:54

China a avut un interes serios pentru Nordul Îndepărtat, la începutul anilor 2010, căutând inițial un loc în Consiliul Arctic, cea mai importantă organizație multilaterală din regiune, notează Andrei Dagaev – doctorand la Universitatea Națională Chengchi (Taipei) – pentru Carnegie Endowment for International Peace.

„Rusia nu a fost imediat de acord să admită cererile Chinei, punând două condiții: ca Beijingul să respecte suveranitatea puterilor regionale și să respecte regulile libertății de navigație. În anul 2013, Chinei i s-a acordat în sfârșit statutul de observator și, odată cu acesta, o platformă pentru a-și articula obiectivele regionale”, notează Andrei Dagaev în analiza sa.

„Arctica a fost integrată cu ușurință în inițiativa globală Road and Belt a Chinei”

În anul 2018, Consiliul de Stat al Chinei a publicat prima carte albă a țării despre politica arctică. Documentul respectiv descrie China ca un „stat aproape arctic” cu un interes firesc în afacerile regiunii.

„China a susținut că Arctica aparține întregii omeniri și, prin urmare, China avea dreptul de a intra în apele și spațiul său aerian.

Arctica a fost integrată cu ușurință în inițiativa globală Road and Belt a Chinei – sub forma unui «Drum al mătăsii polar» propus – și prin viziunea sa despre o «Comunitate a destinului comun». În general, Arctica a oferit Beijingului oportunitatea de a-și șlefui imaginea de mare putere responsabilă.

Obiectivele declarate ale Chinei în Arctica nu s-au schimbat semnificativ din anul 2018.

• China rămâne angajată să efectueze cercetări științifice, să conserve regiunea, să desfășoare activități comerciale și să asiste la gestionarea comună a Arcticii, în conformitate cu dreptul internațional.
• Într-adevăr, toate declarațiile și documentele Chinei despre regiune își reiterează disponibilitatea de a se angaja în cooperare multilaterală în beneficiul Arcticii.

Între timp, dimensiunea politico-militară rămâne întotdeauna într-un con de umbră, nici Cartea albă din 2018, nici declarațiile ulterioare nu sugerează planurile expansioniste despre care secretarul de stat american de atunci Mike Pompeo a avertizat în 2019”, scrie Andrei Dagaev în analiza sa.

„Rusia dorește să militarizeze Arctica”

Politica arctică a Rusiei, continuă Dagaev, se bazează pe principii cu totul diferite. Pentru Moscova, totul pornește de la deblocarea potențialului economic al regiunii și apărarea suveranității.

„În esență, Rusia dorește să transforme regiunea într-una comercială – cu accent pe explorarea petrolului și gazelor și pe crearea unui coridor de transport – și, de asemenea, să o militarizeze.

Mai mult, Rusia ar face acest lucru în mod unilateral, toate referințele la dialog și cooperare cu partenerii regionali fiind eliminate din principalele documente ale țării privind Arctica, pe fondul ruperii relațiilor sale cu Occidentul.

Spre deosebire de Beijing, Moscova a pus o mare valoare în proiecte naționale cu participare străină limitată.

• În mod grăitor, Ruta Mării Nordului este tratată de Kremlin ca o rută de transport intern.
• În timp ce China salută internaționalizarea coridoarelor de transport din Arctica, Rusia a rezistat acestei tendințe în favoarea autarhiei.

Acest dezacord fundamental a împiedicat mult timp cooperarea Rusiei cu China în problemele arctice în toate zonele, cu excepția petrolului și gazelor.

După 2010, cele două țări au colaborat activ la proiecte de petrol și gaze în Arctica, multe dintre ele finanțate de chinezi, spre recunoștința Rusiei, în special după ce Occidentul a impus primele sancțiuni împotriva acesteia, în 2014”, mai scrie Andrei Dagaev.

„Ruptura Rusiei de Occident și creșterea dependenței economice de China nu a atenuat aceste tensiuni”

Cu toate acestea, acest parteneriat dintre Rusia și China nu a putut fi extins la alte domenii de cooperare. Un astfel de exemplu este infrastructura.

În 2016, China Poly Group, companie deținută de stat, a semnat un memorandum de înțelegere cu administrația regiunii Arkhangelsk, privind construcția unui port de adâncime în Arkhangelsk.

„Se aștepta ca Beijingul să investească 78 de milioane de dolari în proiect și să conecteze portul cu linia feroviară Belkomur propusă. Dar proiectul nu s-a transformat în realitate.

Lucrul comun la infrastructură este dificil atunci când Rusia vede fiecare proiect nou printr-o lentilă națională, în timp ce China îl consideră un element de construcție al unui Drum al Mătăsii Polare, o inițiativă de care Rusia nu poate să nu fie precaută în multilateralismul său.

Ruptura Rusiei de Occident și creșterea dependenței economice de China nu a atenuat aceste tensiuni, chiar și după angajamentele repetate ale lui Vladimir Putin și Xi Jinping de a consolida cooperarea în Arctica și înființarea unei Subcomisii bilaterale pentru cooperare pe Ruta Mării Nordului.

Din 2022, Beijingul a adoptat aceeași atitudine față de Arctica ca și față de războiul din Ucraina în ansamblu: nici condamnând, nici susținând Moscova.

În urma invaziei, ceilalți șapte membri ai Consiliului Arctic au refuzat să participe la orice ședințe prezidate de Rusia, ceea ce a determinat China să declare că nu are rost să excludă Rusia și să-și suspende propria participare la organizație”, continuă Andrei Dagaev.

Beijingul a rezistat presiunii SUA până la ultimele sancțiuni

China a adoptat aceeași abordare a cooperării economice, continuând să lucreze cu Rusia la proiecte de energie și infrastructură, dar numai până când această abordare a încetat să mai fie viabilă.

„Povestea Arctic LNG 2 este orientativă”, mai scrie Dagaev.

„În aprilie 2019, doi mari jucători petrolieri chinezi au convenit să achiziționeze o participație combinată de 20% din proiect. Dar, în decembrie 2023, CNPC și CNOOC s-au retras din proiect, ca răspuns la înăsprirea sancțiunilor americane.

• Între 2022 și 2023, Novatek, producătorul rus de GNL din spatele Arctic LNG 2, a comandat echipamente cu turbine cu gaz și alte tehnologii din China pentru proiect.
• Beijingul a rezistat presiunii SUA și a continuat să îndeplinească aceste cerințe până în ianuarie 2025, când sancțiunile impuse în ultimele zile ale președinției lui Joe Biden au oprit întregul mecanism.

Rusia și China își joacă cooperarea științifică și culturală în problemele arctice, dar utilizarea lor practică a fost îndoielnică.

În timp ce contactele academice sunt adesea citate ca o poveste de succes pentru Rusia și China, ele au devenit mai puțin frecvente după februarie 2022.

Studenții chinezi participă în continuare la conferințe academice în Rusia, iar expedițiile comune în Arctica continuă, dar aceste inițiative nu contribuie la aprofundarea semnificativă a cooperării chino-ruse pe probleme regionale”, mai notează Andrei Dagaev în analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

„Așteptările potrivit cărora Beijingul și-ar putea extinde prezența în Arctica prin parteneriat cu Rusia nu au fost îndeplinite”

Cert este că așteptările potrivit cărora Beijingul și-ar putea extinde prezența în Arctica prin parteneriat cu Rusia nu au fost îndeplinite.

Pentru Beijing, prioritatea rămâne a avea libertatea de a lucra cu toate părțile interesate din Arctica.

„Ca atare, în timp ce China a continuat să îndeplinească comenzile tehnologice ale Rusiei pentru proiecte energetice în Arctica și să importe energie din regiune, s-a abținut să investească în continuare în inițiativele arctice ale Rusiei, de teama sancțiunilor.

• China apreciază cu adevărat relațiile sale cu celelalte puteri ale Arcticii și nu vrea să riște să le înstrăineze apropiindu-se prea mult de Rusia.
• De când a devenit observator al Consiliului Arctic, Beijingul a căutat oportunități de a lucra nu numai cu Moscova, ci și cu alții din regiune, inclusiv Islanda și Norvegia.
• Desigur, propunerile sale sunt din ce în ce mai puțin luate în considerare în zilele noastre, motivul fiind de obicei citat de preocupările de securitate națională.

În ciuda acestor eșecuri, China rămâne fixată pe internaționalizarea proiectelor arctice și angajată în multilateralismul în regiune.

Revendicând neutralitatea în timp ce dezvoltă relațiile cu Rusia, China a luat o poziție de așteptare față de partenerul său strategic, atât în ​​ceea ce privește Arctica, cât și în general.

Și, în timp ce Beijingul așteaptă soluționarea conflictului Rusiei cu Occidentul, continuă să ia tot ce poate de la Moscova, începând cu know-how-ul său – o dinamică familiară în relația lor”, încheie Andrei Dagaev.

Foto – Profimedia Images

Citește și:

Rudele lui PUTIN au ieșit la rampă și profită de favorurile Kremlinului. Fiicele, „partenera” Kabaeva și verișoara primară, pe cai mari

Puși pe „linie moartă” de Putin, Patrushev și Șoigu trag sfori pentru a recâștiga PRIVILEGIILE la Kremlin. „Un nou tip de comportament în elita rusă”

Europa, dependentă militar de SUA. „Un eșec politic grav, provocările majore necesită programe de AVARIE”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele