Candidatura lui Călin Georgescu la Președinția României a fost respinsă de reprezentanții Biroului Electoral Central (BEC) în data de 9 martie 2025, iar susținătorii acestuia au mers în fața sediului BEC pentru a protesta. Situația extrem de tensionată a culminat cu ciocniri între unii dintre simpatizanții lui Georgescu și forțele de ordine, iar Centrul Vechi al Capitalei a fost scena unor imagini șocante.
Ulterior, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a preluat ancheta legată de violențele care au avut loc în noaptea de 9 spre 10 martie 2025, în Centrul Vechi al Capitalei, după ce mai mulți jandarmi au fost răniți de obiectele aruncate de protestatari violenți.
La o zi după aceste proteste, trei bărbați au fost reținuți. Procurorii au cerut arestarea preventivă pentru 30 de zile a acestora, iar dosarul a ajuns pe masa magistraților de la Judecătoria Sectorului 3 al Capitalei.
Gândul prezintă, în exclusivitate, extrase din motivarea instanței care a decis că pentru doi dintre reținuți nu sunt motive de arestare și a dispus eliberarea lor, în timp ce al treilea a fost arestat preventiv.
Un magistrat de la Judecătoria Sectorului 3 a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Marian-Răzvan Manolache, începând din 11 martie și până în 9 aprilie 2025.
„Respinge propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti de arestare preventivă a inculpatului Niculescu Flavius (…), ca neîntemeiată. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului N.F., dacă acesta nu este deținut, arestat sau reținut în altă cauză.
Respinge propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti de arestare preventivă a inculpatului Ghiță Marian (…), ca neîntemeiată. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului Ghiță Marian, dacă acesta nu este deținut, arestat sau reținut în altă cauză.
Admite propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti de arestare preventivă a inculpatului Manolache Marian-Răzvan. (…) Dispune arestarea preventivă a inculpatului Manolache Marian-Răzvan (…), pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 11.03.2025, până la data de 09.04.2025, inclusiv, sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 371 alin. (2)-(3) C.pen.”, a decis instanța de la Judecătoria Sectorului 3.
În cazul lui Marian-Răzvan Manolache, judecătorul a reținut că în imaginile surprinse la protestul de la sediul BEC se vede când acesta a luat, în repetate rânduri, „obiecte de pe jos, pe care le-a aruncat în direcția cordonului de jandarmi”.
Mai mult, Marian-Răzvan Manolache a participat, alături de alți protestatari, la răstunarea mașinii postului de televiziune Digi 24.
„Inculpatul a arătat că a aruncat mai multe obiecte către echipajul de jandarmi, inclusiv bucăți de lemn care ar fi făcut parte dintr-un obiect de mobilier.
Mai multe persoane,printre care și inculpatul, se apropie de un autoturism de culoare albă și încep să îl împingă cu ambele brațe, basculându-l în scopul de a-l răsturna. (…) Inculpatul a recunoscut comiterea acestei fapte. (…)
Din materialul probator existent la dosarul cauzei se conturează suspiciunea rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice. (…). Infracțiunea (…) a fost comisă într-un spațiu public, într-o zonă turistică din Capitala României (n.red. – Centrul Vechi) care este intens circulată, mai ales în zilele de weekend. (…)
Inculpatul, prin acțiunile sale violente, îndreptate inclusiv împotriva echipajului Jandermeriei, a contribuit la producerea unei puternice stări de temere și de neliniște colectivă”, se arată în motivarea instanței de judecată, din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate.
Marian-Răzvan Manolache a susținut în fața instanței de judecată că avea dreptul de a protesta, România fiind un stat democratic.
Potrivit judecătorilor, însă, „acest drept trebuie exercitat în limitele și condițiile impuse de lege, nu într-o modalitate care să lezeze valorile sociale ale altor persoane”.
„Inculpatul nu s-a limitat doar la exprimarea dezaprobării sale cu privire la evenimentele pe care le contestă, ci a exercitat în mod repetat violențe asupra unor bunuri și persoane terțe.
Lăsarea în libertate a inculpatului ar genera un sentiment de insecuritate socială cauzat de faptul că, împotriva unor persoane ce comit fapte penale grave, organele statului nu acționează suficient. (…)
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că a fost condamnat penal, de mai multe ori, în străinătate, inclusiv pentru comiterea unor infracțiuni contra statului, a ordinii publice, a înfăptuirii justiției sau a funcționarilor publici. (…) Acesta nu a înțeles necesitatea de a se conforma legii și de a respecta valorile sociale protejate prin legea penală”, se mai arată în motivarea instanței de judecată.
Mai mult, magistratul de la Judecătoria Sectorului 3 a luat în calcul, atunci când a dispus arestarea preventivă a lui Marian-Răzvan Manolache, și că împotriva acestuia a fost declanșată, în luna octombrie 2024, o acțiune penală pentru fals în declarații.
Răzvan Manolache a contestat decizia de arestare preventivă la Tribunalul București, care urmează să stabilească un termen de judecată.
Protestul izbucnit în Capitală – după invalidarea la BEC a candidaturii lui Călin Georgescu – s-a transformat rapid într-o confruntare violentă între manifestanți și forțele de ordine.
Jandarmii au legitimat atunci peste 500 de persoane aflate în zona protestului, unele dintre acestea fiind ulterior ridicate și duse la audieri la Parchet sau chemate să dea declarații de martor.
Unii dintre manifestanții violenți au fost identificați pe baza filmărilor jandarmilor și a înregistrărilor camerelor de supraveghere aflate în zona protestului din noaptea de 9 spre 10 martie.
În urma violențelor, 13 jandarmi au suferit răni, iar patru dintre aceștia au fost internați, având nevoie de îngrijiri medicale.
Totodată, după violențele din fața sediului BEC au fost sesizate anchetatorilor 11 infracțiuni: patru fapte de ultraj, patru fapte de tulburare a ordinii și liniștii publice, trei fapte de distrugere. (mai multe detalii AICI)
CITEȘTE ȘI: