Românii pierd doi ani de viață din cauza poluării. Avertismentul dur al unui expert: ”Longevitatea trebuie să devină prioritate publică”

Poluarea scurtează cu aproape doi ani viața românilor, ca și pe a europenilor, în general, iar impactul ei nu mai este doar o problemă ecologică, ci și o chestiune de sănătate publică și justiție socială. Avertismentul dur a venit de la Alexander Tietz-Latza, director al International Longevity Alliance (ILA), prezent la Congresul Internațional de Longevitate desfășurat la Biblioteca Națională a României.

„Pierdem doi ani de viață sănătoasă, în medie, din cauza poluării. Nu doar trăim mai puțin, ci trăim mai prost. Este o pierdere măsurabilă și, în unele cazuri, o formă de neglijență politică”, a spus Tietz-Latza în fața cercetătorilor și medicilor prezenți la eveniment.

Alexander Tietz-Latza, director al International Longevity Alliance (ILA), prezent la Congresul Internațional de Longevitate

Alexander Tietz-Latza a explicat că, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, expunerea la particulele fine din aer afectează în special sistemul cardiovascular, favorizează inflamația cronică și accelerează îmbătrânirea biologică.

ACTUALITATE S-A LANSAT ARCMEDIA, CEL MAI MARE GRUP DE PUBLISHING DIN ROMÂNIA

19:03

EXTERNE Donald Trump a trimis un mesaj de condoleanțe în care îl atacă pe regizorul Rob Reiner

19:01

„Poluarea nu este doar un risc de mediu. Este un factor de îmbătrânire accelerată. Și dacă o guvernare nu acționează asupra acestui risc, ar trebui să răspundă în fața cetățenilor”, a avertizat expertul.

De remarcat, în acest context, că Bucureștiul, de pildă, se află în topul celor mai aglomerate metropole din Europa, alături de alte șase orașe din România. VEZI DETALII AICI

„Ai dreptul să ceri măsuri concrete, nu doar promisiuni”

Tietz-Latza a adăugat că statele pot fi trase la răspundere pentru lipsa de acțiune în protejarea sănătății publice. În unele țări, asociațiile de medici și organizațiile civice au început deja să discute despre procese colective care să oblige guvernele să respecte limitele de poluare stabilite de Uniunea Europeană.

„Este o formă de responsabilitate democratică. Dacă poluarea te îmbolnăvește mai repede și îți ia ani de viață sănătoasă, ai dreptul să ceri măsuri concrete, nu doar promisiuni”, a spus el.

Alexander Tietz-Latza, director al International Longevity Alliance (ILA), prezent la Congresul Internațional de Longevitate

Directorul ILA a explicat că longevitatea sănătoasă nu depinde doar de progresele medicinei, ci și de decizii politice corecte: curățarea aerului, controlul alimentelor ultraprocesate, acces la screening și programe de prevenție.

„Cercetarea poate arăta cauzele, dar doar politicile pot schimba efectele. Longevitatea trebuie să devină o prioritate publică, nu un subiect de elită”, a spus Tietz-Latza.

Congresul Internațional de Longevitate a reunit zece experți internaționali din SUA, Marea Britanie, Suedia, Israel și Germania. Ei au discutat despre măsurarea vârstei biologice, reprogramarea celulară și strategiile care pot adăuga ani de viață sănătoasă populației.

„În cele din urmă, fiecare decizie politică are și o consecință biologică. Cât trăim și cât rămânem sănătoși depinde nu doar de medicină, ci de curajul cu care aplicăm știința în viața de zi cu zi”, a concluzionat Tietz-Latza.

Cercetătoarea româncă din Londra: „Mâncarea sănătoasă, sportul și somnul sunt esențiale”

Și românca Georgiana Luisa Bâcă, cercetătoare postdoctorală la unul dintre cele mai prestigioase centre cardiologice din Europa, Barts Heart Center din Londra, a participat la Longevity Expo Forum Fest, primul târg internațional dedicat științei longevității, desfășurat la București.

În fața unui public numeros – format din medici, cercetători și specialiști – Luisa Bâcă a vorbit despre tema care îi definește cariera și anume modul în care îmbătrânirea schimbă inima, dar și ce putem face pentru a preveni bolile cardiace. (Materialul integral AICI)

„Două persoane de 70 de ani pot arăta complet diferit”

La Congresul Internațional de Longevitate, mesajul său a fost limpede. Cercetătoarea susține că inima îmbătrânește diferit de la o persoană la alta, iar medicina trebuie să țină cont de aceste diferențe.

„În Marea Britanie și SUA am învățat că îmbătrânirea poate fi modificată. Cauza multor boli pe care le tratăm în spitale – infarct, fibrilații, afecțiuni cardiace – este chiar procesul de îmbătrânire. Fiecare dintre noi îmbătrânește diferit. Două persoane de 70 de ani pot arăta complet diferit, pentru că și factorii de risc sunt diferiți. Medicina trebuie să învețe să recunoască aceste semne individuale”, a explicat cercetătoarea.

Sursă foto: Colaj Gândul

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• De la Pitești la Londra. Povestea cercetătoarei românce care revoluționează știința longevității. „Mâncarea sănătoasă, sportul și somnul sunt esențiale”
• De ce ÎMBĂTRÂNIM și cum să nu o mai facem? Provocarea „Tinerețe vs. Bătrânețe”, concurs lansat de Fundația Dan Voiculescu
• Locul neștiut din România unde se trăiește ca în ”ZONELE ALBASTRE” din Japonia, Grecia și Italia. Secretele satului cu cei mai longevivi oameni
• Un cercetător român la Oxford contrazice avertismentul lui Trump despre paracetamol: „Mi se pare ridicol să demontăm afirmațiile astea…”