Securitatea energetică a României și vieților românilor sunt puse în pericol de ONG-uri finanțate chiar de stat. Expert: Abordarea activiștilor de mediu este tendențioasă / Statul român permite ca aceste jocuri să se facă

Lobby-ul agresiv al ONG-urilor de mediu din ultimii ani pune în pericol obiective strategice pentru securitatea energetică a României. Avântul activiștilor de mediu face ca obiective critice pentru România, precum hidrocentralele, să fie blocate din cauza unei șopârle, a unui gândac violet sau a zglăvoacei (o obscură specie de pește). În acest moment, nu mai puțin de 7 hidrocentrale sunt blocate, fiind subiect al litigiilor intentate de o serie de ONG-uri de mediu, care contestă avizele și autorizațiile proiectelor. Gândul a consultat experți în energie pentru a evalua ce riscuri există pentru securitatea energetică a țării, pentru criza apei (tot mai numeroase începând din această iarnă), dar și în cazul subminării gradului de protecție oferit de hidrocentrale în cazul unor calamități naturale.

• Concluzia a fost că metodologia, considerată greșită de către experți, pe care o folosesc ONG-urile de mediu în elaborarea auditurilor de mediu, având ca rezultat este tolerată de stat.
• Mai mult, cele mai importante ONG-uri de mediu fac parte din grupurile de lucru ale ministerelor implicate în domeniul obiectivelor energetice (Energie, Mediu, MIPE – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene). Din acest cerc vicios are de pierdut doar cetățeanul, afectat de efectele directe ale acestei situații: costurile mari ale apei și energiei și chiar viața oamenilor, expuși prin demolarea hidrocentralelor, cum a fost cazul cel mai recent, la Broșteni.
• În acest moment, circa o treime din electricitatea produsă în România e datorată hidrocentralelor.
• Experții susțin că demolarea hidrocentralelor ar echivala cu un dezastru și ar băga România direct în blackout.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Populația din Iran nu poate acum să protesteze. Este cinic să le cerem așa ceva”

07:00

SPORT De ce nu a jucat Radu Drăgușin în Crystal Palace – Tottenham 1-3. Nu o accidentare l-a ținut departe, ci un protocol din Premier League

06:45

Proiect de lege pentru înscrierea hidrocentralelor în CSAT

Este important de spus că, în luna februarie, un grup de deputați și senatori din coaliție, plus unul din opoziție, au reluat un proiect legislativ elaborat inițial în 2025, de către Ministerul Energiei, ca draft de ordonanță de urgență. Dacă va fi validat, actul va împuternici autoritățile centrale să poată decide că unele proiecte de hidrocentrale sunt ″de securitate națională″, scrie Profit.ro. Acest statut le va acorda ample derogări de la legislația urbanistică, din construcții, a exproprierilor, a achizițiilor publice, de protecție a mediului, a apelor, forestieră, agricolă, fiscală și a accesului terților în zonele amplasamentelor.

Diferența față de draftul de act normativ din 2025, este că cel actual lasă decizia finală în seama Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Astfel, inițiativa parlamentară din 2026 stipulează că proiectele de securitate națională în domeniul hidroenergiei se declară prin hotărâre a CSAT, la propunerea ministrului Energiei, avizată de prim-ministru. Problema este că lentoarea binecunoscută a circuitului legislaiv în Parlament, mai ales că proiectul este mai vechi.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, admite că zelul activiștilor periclitează obiective strategice ale României

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, este de acord că s-a ajuns la situații aberante. miercuri seară, la Digi24, că a pregătit „un pachet pentru Consiliul Suprem de Apărare a Țării” cu o propunere „foarte clară să fie incluse ca obiective de siguranță națională toate proiectele energetice majore”. Acesta a precizat că există 6 hidrocentrale care sunt blocate la stadiul de proiect, deoarece nu au avizele de mediu, ceea ce reprezintă „aberații”.

• Printre ONG-urile foarte active în această zonă se numără: Greenpeace, Declic, Bankwatch România, Agent Green, WWF România.
• Ultima reușită a Declic este blocarea Barajului Mihăileni, pe râul Crişul Alb, după ce, în februarie 2026, magistraţii Curţii de Apel Cluj au admis o acţiune a ONG-ului şi au anulat autorizaţia de construire, emisă în 1987.

Șefa Declic, ONG care a reușit blocarea barajului de la Mihăileni, a avut companie de energie

• Construcția fost blocată de un ONG a cărui fondatoare, Roxana Brădățan, a condus o companie de energie, scria lumeapolitică.ro în vara lui 2025. Potrivit publicației, sub umbrela ecologiei, proiecte importante de infrastructură energetică sunt blocate, iar în spate se ascund situații suspecte.
• Asociația Declic s-a remarcat de ani de zile printr-un lobby agresiv, lansând chiar o campanie împotriva modificării legislative care declara hidrocentralele de utilitate publică. ONG-ul a reușit să obțină retrimiterea legii în Parlament.

Diana Buzoianu dă înapoi, după acuzațiile ONG-ului Declic, referitoare la proiectul Certej: „Verificăm corectitudinea emiterii avizului de mediu”

• În mai 2020 Declic făcea lobby la deputații comisiei juridice pentru a aviza negativ schimbarea normelor.
• În iulie 2020 un castor mascotă defila pe holurile Parlamentului. Mascota Declic voia să înmâneze parlamentarilor o petiție semnată de 17.000 de membri ai ONG-ului. Documentul le cerea aleșilor să salveze râurile de hidrocentrale.
• În martie 2021, Roxana Pencea Brădățean era numită în Consiliul de Administrație al societății COOPERATIVADEENERGIE.RO -S.C.E.R.L., care avea ca obiect de activitate „comercializarea energiei electrice”.
• Contactată de Adevărul, Roxana Pencea Brădățan a admis că a fost aleasă în Consiliul de Administrație al Cooperativei, dar a negat că s-ar fi folosit de această funcție pentru a ataca proiectele hidrocentralelor.

Păcuraru: În spatele campaniilor furibunde sunt oameni de afaceri cu interese

Din punctul de vedere al lui Cosmin Păcuraru, specialist în securitate energetică și geopolitică energetică, beneficiile aduse de hidrocentrale, pe lângă faptul că ele produc energie, sunt esențiale pentru țara noastră. Deseori, inundațiile catastrofale care au avut loc în România ar fi putut fi prevenite sau măcar să se fi limitat proporțiile, dacă pe cursul râurilor ar fi existat diguri și hidrocentrale.

Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală

„În cazul multor ONG-uri de mediu, în spatele campaniilor furibunde împotriva hidrocentralelor se află anumiți oameni de afaceri sau chiar oameni politici care au interese acolo”, a declarat Păcuraru pentru sursa citată.

În multe cazuri, spune Păcuraru, în spatele unor grupuri de activiști se află unii „baroni” locali, care exploatează în scopuri turistice lacurile și au un interes direct ca acestea să nu mai fie folosite pentru producerea energiei. Astfel de cazuri, amintește expertul, au avut loc în județele Cluj și Hunedoara, fiind semnalate pe larg de presă.

„Acolo există niște probleme pe care chiar trebuie preîntâmpinate. Creșterea debitului râurilor poate reprezenta o mare problemă și poate duce la inundații și pagube materiale importante. Dacă nu există un baraj de acumulare în râul respectiv, se pot întâmpla și s-au întâmplat diverse… Pentru că hidrocentralele au și rolul de a regulariza râurile”.

În plus, hidrocentralele pot funcționa și ca o „baterie” naturală, și pot trimite energie în sistem exact în momentele în care crește consumul și e nevoie urgent de o suplimentare a energiei.

Expert: acuzele activiștilor că hidrocentralele distrug mediul sunt false

Expertul în energie contrazice categoric explicația activiștilor de mediu, care susțin permanent că hidrocentralele distrug mediul înconjurător.

• „E adevărat că în cazul unor hidrocentrale se acumulează în lacurile de sus și nu i se dă drumul câteva ore, dar asta nu înseamnă că nu este asigurat un debit de apă pe râu, respectiv pentru a nu afecta ecosistemul. Deci, de fapt, ce se întâmplă? Hidrocentrala se pune în funcție în felul următor. Se micșorează o perioadă debitul râului până când lacul de acumulare de sus se umple. Și după aceea râul va avea un lucru un flux un debit normal, exact la fel cum l-a avut anterior. Deci nu e o problema de ecosistem realizarea unui lac de acumulare, nu are cum să fie”, mai spune expertul.

Chisăliță: Modul în care se face auditul de mediu în România este tendențios

O opinie similară are și președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) – asociație care apără interesele consumatorilor români de energie. Acesta a precizat că AEI a realizat numeroase studii de specialitate care atestă efectele nocive ale lobby-ului practicat de ONG-urile de protecție a mediului (detalii AICI) și AICI).

Dumitru Chisăliță

În primul rând, observă Dumitru Chisăliță, metodologia pe care o folosesc aceste organizații în realizarea de audit de mediu este una incorectă și falsă. În loc să se evalueze bazinul hidrografic în ansamblu, se evaluează la metru pătrat.

Nu sunt împotriva organizațiilor de mediu, dar sunt pentru o abordare care să fie corectă, care să fie echilibrată, care să aibă la bază în primul rând interesul românilor în ceea ce înseamnă aceste evaluări de mediu. Eu am fost o perioadă auditor de mediu. În România, în momentul de față, modul în care se fac auditurile de mediu este tendențios, și în același timp nu reprezintă o abordare corectă. La noi, auditul de mediu îl restricționezi foarte foarte mult strict la o zonă determinată, în condițiile în care importanța din perspectiva mediului este să văd profunzimea unui bazin hidrografic. Dacă restricționez analiza pe un metru pătrat sau 200 kilometri pătrați, lucrurile se schimbă fantastic. Ceea ce pe un metru pătrat pare dezastru, pe 200 km pătrați este inexistent. 

Legile le face statul român. În momentul în care tu te duci în teren și derulezi un control corect, multe din elementele pe care le reclamă Greenpeace, Declic, Bankwatch nu mai stau în picioare.

Statul e dat în judecată de ONG-urile pe care tot el le finanțează

Pe de altă parte, observă expertul, este o practică a ministerelor importante care supervizează domeniul energetic de a consulta aceste ONG-uri, tocmai cele care dau statul în judecată cerând blocarea a diferite proiecte.

Dacă o să intrați pe site-ul MIPE (Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene), o să vedeți într-un mod halucinant, din punctul meu de vedere, că există o rubrică în care ministerul se sfătuiește și finanțează 5 organizații care cică s-ar ocupa de sărăcia energetică a românilor. Din acestea 5, o să vedeți că 3 sunt cele care dau non-stop în judecată România pe problema hidrocentralelor. Nu voprbim de complicitate, dar mi se pare ciudat să ajuți pe cineva care apoi te dă în judecată. Lucrurile astea se întâmplă în primul rând pentru că statul vrea, a precizat Chisăliță pentru Gândul. 

ONG-urile solicită demolarea unor proiecte care au costat românii 5 miliarde de euro. Fiecare român are de plată 160 lei

• Întorcându-ne la fondul problemei, în momentul de față sunt blocate 7 hidrocentrale, 9 de fapt, căci sunt și baraje. Sunt blocate prin interpretarea acestor activități de mediu, cea mai veche e din 1987. S-au investit 5 miliarde euro, sunt realizate în proporție de 90%, și mai sunt de investit 1,5 miliarde. Nu doar că sunt blocate, cerințele acestor organizații sunt de demolare. 5 miliarde au fost bani care au venit de la români, fie prin prețul la energie electrică sau prețul la apă. Fiecare cetățean al României a cheltuit 120 lei, în acești 38 de ani. Aceleași organizații vin și spun că fiecare român trebuie să plătească încă 160 lei pentru demolarea lor. Justifică prin faptul că s-a deranjat mediul și trebuie să îl aducem la forma inițială. Statul român permite ca aceste jocuri să se facă, a completat expertul.

25 de români au murit din cauza inundațiilor, doar în Moldova, în ultimii 35 de ani

Președintele AEI a oferit și un studiu de caz relevant în acest sens, o analiză făcută pe Moldova (studiul complet este AICI).

• În multe locuri am fost personal și am investigat (…) Potrivit datelor statistice, în Moldova am avut 306 localități care nu au avut apă, 251 localități cu fântâni secate, 400.000 persoane afectate direct de lipsa apei. Avem deja de ani de zile 400.000. În Moldova, au murit 25 de persoane în 35 de ani la inundații. E vorba de oameni care rămân fără case, e vorba de sute de mii de oameni care rabdă de secetă, care își aduc cu căruța sau cu mașina apă.  

AUTORUL RECOMANDĂ

Toți știau. Cronologia dezastrului de la Paltinu. Primele informații despre Criza Apei au apărut în 17 iunie. Cinci luni mai târziu, 100.000 de oameni nu au apă și securitatea energetică a României este în pericol

Nu are treabă cu problema apei de la Curtea de Argeş, dar Diana Buzoianu ştie vinovaţii: „N-au mai făcut investiții de 50 de ani”