Se știe că alimentația are un impact major asupra sănătății inimii, dar specialiștii avertizează că nu doar tipul alimentelor contează, ci și modul în care acestea sunt preparate. Mesajul acestora este clar: ceea ce punem în farfurie poate influența direct funcționarea sistemului cardiovascular.
Astfel, chiar și cele mai sănătoase ingrediente își pot pierde beneficiile sau pot deveni problematice pentru organism, dacă sunt gătite în mod necorespunzător prin metode nepotrivite. Unele pot conserva substanțele benefice din alimente, iar altele pot genera substanțe care afectează sănătatea vaselor de sânge.
Potrivit cardiologului Dr. Cheng-Han Chen, citat de parade.com, metoda de preparare a mâncării poate modifica semnificativ valoarea nutrițională a unui preparat, fie că vorbim despre gătit la abur, fierbere, coacere, grătar sau prăjire. În funcție de acestea, pot apărea diferențe majore în ceea ce privește numărul de calorii, păstrarea nutrienților sau formarea unor compuși nocivi.
Arterele sunt vasele de sânge care transportă sângele bogat în oxigen de la inimă către toate organele și țesuturile corpului, iar – în timp – diverse substanțe precum colesterolul, grăsimile sau calciul se pot acumula pe pereții acestor vase, formând depuneri numite plăci.
Acest proces este cunoscut sub numele de ateroscleroză și determină îngustarea și rigidizarea arterelor, ceea ce face ca sângele să circule mai greu prin organism.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F05%2Fshutterstock_2510766631.jpg)
Sursa foto: Shutterstock
La rândul său, cardiologul Dr. Craig Basman explică faptul că aceste plăci pot deveni extrem de periculoase dacă se rup, iar în acel moment se pot forma cheaguri de sânge care blochează complet circulația în anumite zone ale corpului.
Iar dacă blocajul apare în arterele care alimentează inima, rezultatul poate fi un infarct, în timp ce dacă se produce în vasele de sânge care duc oxigen către creier, consecința poate fi un accident vascular cerebral, fiind două dintre cele mai grave urgențe medicale.
Ei bine, mai mulți cardiologi avertizează că una dintre cele mai populare metode de gătit, prăjirea în baie de ulei (deep-frying), poate avea efecte negative serioase asupra sănătății arterelor atunci când este folosită frecvent.
În general, preparatele prăjite sunt apreciate pentru gustul lor intens și textura crocantă, dar tocmai procesul prin care sunt gătite produce modificări chimice în grăsimi care pot afecta sistemul cardiovascular.
Un alt cardiolog, dr. Karishma Patwa, explică faptul că prăjirea repetată a alimentelor poate duce la formarea particulelor de colesterol LDL oxidat, asociat cu acumularea plăcilor în interiorul arterelor, proces care, în timp, poate reduce fluxul sanguin și crește riscul de boli cardiovasculare.
Mai mult, chiar și alimentele considerate sănătoase își pot pierde mare parte din beneficiile nutriționale atunci când sunt prăjite. De exemplu, peștele sau carnea de pui slabă sunt opțiuni nutritive atunci când sunt gătite la cuptor sau la grătar, însă atunci când sunt scufundate în ulei încins își schimbă semnificativ profilul nutrițional, devenind mult mai bogate în grăsimi și calorii.
Conform unui studiu publicat în 2021 în revista Heart, persoanele care consumă frecvent alimente prăjite prezintă un risc mai mare de probleme cardiovasculare. Cercetarea respectivă a arătat că acest obicei alimentar poate crește riscul de boală coronariană cu peste 20%, iar riscul de insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral cu aproximativ 37%.
Nutriționistul specializat în cardiologie Michelle Routhenstein avertizează că problemele apar în special atunci când uleiurile sunt încălzite la temperaturi foarte ridicate și reutilizate de mai multe ori.
Uleiurile bogate în grăsimi polinesaturate, precum cele de soia sau porumb, își pot modifica structura chimică în aceste condiții, generând grăsimi trans și produse de oxidare considerate dăunătoare pentru organism.
Dr. Basman mai atrage atenția asupra faptului că multe alimente prăjite conțin cantități mari de grăsimi saturate și grăsimi trans, două tipuri de grăsimi asociate cu creșterea nivelului colesterolului LDL, cunoscut drept „colesterolul rău”.
Iar când nivelul LDL crește în sânge, acesta favorizează depunerea de plăci pe pereții arterelor, accelerând procesul de ateroscleroză și contribuind la apariția așa-numitelor „artere înfundate”.
Și, pe măsură ce aceste depuneri se acumulează, arterele devin tot mai înguste și mai rigide, ceea ce face ca sângele să circule mai greu către organe vitale precum inima sau creierul. Iar această reducere a fluxului sanguin poate avea consecințe grave, pentru că organele nu mai primesc cantitatea necesară de oxigen și nutrienți.
Dr. Cheng-Han Chen explică și un alt efect al prăjirii: în timpul procesului de gătire, apa din alimente este înlocuită cu ulei, iar acest lucru face ca preparatele prăjite să devină mult mai dense caloric.
Caloriile sunt esențiale pentru energie, dar un consum excesiv poate contribui la creșterea în greutate și la obezitate, care reprezintă factori majori de risc pentru bolile cardiovasculare.
În plus, multe preparate prăjite sunt bogate în sodiu, iar consumul excesiv de sare este strâns legat de hipertensiune arterială și tensiunea crescută poate deteriora pereții arterelor, reducându-le elasticitatea și afectând circulația sângelui. În timp, aceste efecte pot crește riscul de complicații cardiace serioase.
Ce alimente trebuie să facă parte din dieta ta. Sunt considerate sănătoase