Șeful Curții Supreme, Lia Savonea, propune un „acord pentru Justiție”, înaintea întâlnirii cu Nicușor Dan

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a transmis mai multe propuneri înainte de întâlnirea convocată de președintele României, Nicușor Dan, pe tema pensiilor magistraților.

Curtea Supremă de Justiție cere un „Acord pentru Justiție și Stabilitate Instituțională” prin respectarea mai multor principii, transmite Mediafax.

ÎmCCJ cere respectarea Justiției în statul de drept: „Toate puterile statului se angajează să respecte independența și rolul constituțional al Justiției, ca fundament al democrației și garanție a drepturilor cetățenilor. Respectarea hotărârilor instanțelor judecătorești, a deciziilor Curții Constituționale și a recomandărilor Comisiei Europene reprezintă expresia angajamentului României față de valorile statului de drept și de apartenența sa la Uniunea Europeană. Nicio măsură administrativă, fiscală sau politică nu va putea fi adoptată în contradicție cu principiile independenței Justiției și ale echilibrului constituțional al puterilor în stat”.

În plus, magistrații cer încetarea atacului politic asupra Justiției:

„Reprezentanți ai autorităților publice să își asume angajamentul comun de a asigura un climat de respect, echilibru și neutralitate politică în raport cu sistemul judiciar. Justiția nu poate fi subiect de campanie, țintă de atac politic sau instrument de deturnare a responsabilităților altor puteri ale statului. Un exemplu relevant îl constituie situația prescripției răspunderii penale, generată de Deciziile Curții Constituționale prin care s-a declarat neconstituțională sintagma „oricărui act de procedură în cauză” din art. 155 alin. (1) Cod penal. După publicarea deciziei, articolul a devenit inaplicabil, iar instanțele nu mai puteau prelungi termenul de prescripție în lipsa unei intervenții legislative. Conform art. 147 alin. (1) din Constituție, Parlamentul și, în subsidiar, Guvernul aveau obligația de a pune codul penal în acord cu decizia CCR. Această obligație nu a fost îndeplinită, ceea ce a generat un vid normativ și efecte grave în cauzele penale. În locul unei asumări responsabile, s-a manifestat o atitudine de delegare a responsabilității către sistemul judiciar, însoțită de atacuri publice la adresa magistraților. Judecătorii și procurorii nu pot crea legea, ci doar o aplică. A cere Justiției să repare prin interpretare omisiunile altor puteri înseamnă a-i cere să încalce Constituția. Orice formă de atac politic, discurs denigrator sau presiune publică la adresa instanțelor ori a magistraților este incompatibilă cu principiile statului de drept. Justiția trebuie respectată, protejată și sprijinită în exercitarea rolului său constituțional, nu transformată într-un instrument al confruntării politice”.

FLASH NEWSTrump dă vina pe „ura” dintre Putin și Zelenski pentru blocarea păcii în Ucraina: „Suntem foarte aproape de un acord. Războiul se va sfârși curând”

11:47

REACȚIECrin Antonescu tranșează bătălia din PNL: „Bolojan e un capitol încheiat/Îi doresc putere lui Alin Tișe/Are întreaga mea solidaritate”

11:47

Se mai cere și o comunicare publică responsabilă:

„Toate autoritățile statului își asumă un cod de conduită publică privind comunicarea pe teme de justiție, bazat pe adevăr, echilibru și respect instituțional, pentru a preveni denaturarea informațiilor, presiunile și politizarea actului de justiție. Acest cod va consacra principiile respectului reciproc, transparenței, echilibrului și protejării independenței magistraților, asigurând un climat de încredere între instituțiile statului și cetățeni.

Atacurile politice, denigrările sau distorsionarea faptelor juridice sunt incompatibile cu principiile statului de drept”.

Nu în ultimul rând, o altă solicitare este sistemul judiciar să fie protejat ca fundament al statului de drept și garantarea statutului magistraților:

„Justiția trebuie recunoscută ca infrastructură de stabilitate instituțională, fără de care nu există economie funcțională, investiții, nici credibilitate europeană. Se garantează un cadru legislativ stabil, previzibil și echitabil pentru statutul magistraților, care să asigure independența judecătorilor și protecția acestora împotriva oricărei forme de presiune sau ingerință.

Acordul pentru Justiție este, în fapt, un pact pentru România — pentru echilibru, legalitate și încredere”.

Magistrații vor o cooperare instituțională loială:

„Se instituie principiul consultării reale și prealabile între Guvern, Parlament și CSM pentru orice inițiativă legislativă care afectează organizarea și funcționarea sistemului judiciar. Reforma nu se face împotriva justiției, ci împreună cu justiția”.

Altă solicitare este și cea de responsabilitate și colaborare loială pentru îndeplinirea angajamentelor din PNRR:

„Semnalăm nevoia de deplină responsabilitate care să asigure cooperarea loială și eficientă între toate instituțiile statului, în vederea finalizării cu succes a angajamentelor României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), astfel încât fondurile europene să nu fie periclitate din cauza conflictelor politice sau a instabilității instituționale. Sistemul judiciar reafirmă că responsabilitatea, echilibrul și cooperarea loială între instituțiile statului sunt cheia depășirii momentului de criză. Sistemul judiciar își asumă partea sa de reformă și propune un parteneriat real cu Guvernul, Parlamentul și Președinția pentru consolidarea statului de drept și menținerea credibilității României în Uniunea Europeană”.

Instanța Supremă dorește să fie depășită „neîntârziat” situația actuală de criză:

„Înalta Curte subliniază urgența restabilirii echilibrului instituțional și bugetar până la data de 28 noiembrie 2025, prin: clarificarea publică, printr-o poziție comună, în sensul că jalonul 215 privind pensiile magistraților a fost îndeplinit și nu afectează eligibilitatea fondurilor europene; adoptarea unei soluții legislative unitare privind regimul de pensionare, în deplină conformitate cu deciziile Curții Constituționale și standardele dreptului european; asigurarea stabilității instituționale și a predictibilității financiare pentru a evita pierderea fondurilor PNRR și afectarea încrederii partenerilor europeni.”.

Se mai dorește și o proporție rezonabilă între salariu și pensia de serviciu, cu un Plan de etapizare echitabil:

„Înalta Curte propune instituirea unui principiu de echitate între veniturile din activitate și pensiile de serviciu, care să garanteze o proporție rezonabilă și predictibilă între salariul în plată și cuantumul pensiei. Această măsură urmărește: menținerea echilibrului financiar și a coerenței statutului profesional; eliminarea discrepanțelor între generațiile de magistrați; protejarea principiului stabilității drepturilor câștigate, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale și cu standardele europene”.

Înalta Curte solicit și elaborarea unui plan realist de etapizare a aplicării oricăror modificări legislative în ce privește pensiile și veniturile magistraților, astfel încât tranziția să se facă gradual, echitabil și fără pierderi bruște de venit, protejând toți magistrații aflați în funcție, de la instanțele de prim grad până la Înalta Curte și parchetele corespunzătoare.

„Se impune asigurarea protecției statutului profesional și material pentru toți colegii din sistemul judiciar, în mod egal și corespunzător, indiferent de nivelul instanței sau al parchetului. Unitatea statutului magistratului este condiția fundamentală a independenței sistemului de justiție”, arată ÎCCJ.

Totodată, se cer măsuri de fidelizare și stabilitate pentru magistrații aflați în activitate.

„Magistrații care rămân în activitate susțin stabilitatea sistemului și duc un volum disproporționat de muncă. Recunoașterea și recompensarea echitabilă a efortului lor reprezintă o datorie instituțională, nu un privilegiu. Prin urmare, este necesar: recunoașterea oficială și publică a faptului că, în prezent, magistrații aflați în activitate preiau un volum de muncă disproporționat, determinat de numărul ridicat de posturi vacante și neocupate la nivelul instanțelor și parchetelor precum şi a faptului că această realitate afectează ritmul și calitatea actului de justiție și conduce la o uzură profesională semnificativă, acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate transparent către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor. Implementarea reformelor din PNRR trebuie să se facă prin dialog, profesionalism și respect reciproc între puterile statului, în spiritul interesului public și al credibilității europene a României”, mai arată ÎCCJ.

Autorul recomandă:

Curtea Supremă de Justiție iese la „luptă”: acuză oameni politici, grupuri de presiune și formatori de opinie afiliați că încearcă să destabilizeze ordinea de drept din România. Ce solicitare de urgență are șefa ÎCCJ, Lia Savonea