Singurele alimente pe care Elena și Nicolae Ceaușescu le consumau de Crăciun. Meniu de colecție pentru ziua festivă

Încă din perioada comunistă au circulat informații, precum și zvonuri legate de preferințele și practicile cuplului Elena și Nicolae Ceaușescu. Crăciunul în „Epoca de Aur” era privit cu alți ochi de oameni, sărbătoarea fiind petrecută mai degrabă în intimitatea familiei, într-un mod clasic, dar cu privațiuni, în anumite cazuri, în rândul cetățenilor. Pe de altă parte, cuplul prezidențial avea acces și la altfel de privilegii, consumate dincolo de ochii celor curioși, în spatele ușilor închise.

În cazul unora dintre persoane, nostalgia încă dăinuie la capitolul sărbătorilor de iarnă. Raportându-ne la istoria recentă a României, în anii ’80 și ’90, Crăciunul părea să fie mai mult decât o sărbătoare religioasă. Pentru unii dintre cetățenii români, sărbătoarea devenise un reper al speranței, al rezistenței tăcute și al solidarității familiale. Dar care era, însă, trăit adesea cu discreție, dar cu o intensitate profundă, pe fundalul lipsurilor materiale și al schimbărilor sociale majore.

LIVE UPDATE RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.400. Asalt cu un roi de drone asupra Moscovei, înainte de Crăciun

06:39

SOCIAL Se oferă bani în ziua de Crăciun? Superstiția aduncătoare de noroc pe care o respectă mulți români

06:00

Cuplul Ceaușescu și meniul de colecție de Crăciun

Elena și Nicolae Ceaușescu se bucurau de anumite privilegii, înainte de ’89, îndeosebi în preajma sărbătorilor – Paște, Crăciun, precum și de Revelion. Deși o parte din tradiții s-au păstrat „vii”, fiind transmise de la o generație la alta, unele dintre practici par să fi fost lăsate în trecutul comunist. De pildă, pe vremuri, brazii erau împodobiți cu hârtie creponată, nu exista masă fără banane verzi învelite în ziare, iar porcii erau ascunși în portbagajele mașinilor.

Însă, cum arăta masa festivă de Crăciun la Vila Lac 1, acolo unde stăteau Elena și Nicolae Ceaușescu? Cuplul avea un meniu de colecție pentru ziua de 25 decembrie, iar de pe masă nu lipseau fructele proaspete sau preparatele tradiționale românești. Arhitectul Camil Roguski (n. 15 martie 1925; d. 28 iunie 2012), apropiat al familiei Ceaușescu, dezvăluia, în urmă cu mulți ani, că masa lor era bogată în preparate tradiționale, chiar dacă „în frigider aveau de toate”.

De pe masa de Crăciun nu lipseau sarmalele, friptura sau cozonacul. Arhitectul își mai amintea că Elena și Nicolae Ceaușescu nu își făceau cadouri între ei, de Moș Gerilă, însă preferau să stea împreună de sărbători.

„De Crăciun, în bucătărie se preparau sarmale, friptură, cozonac. Cei doi nu mâncau exotic, deși unii tind să creadă asta. Erau, în sufletele lor, niște țărani. În frigider aveau de toate, dar tot bucatele românești preferau. (…) După ce mânca, gusta câte ceva din toate, Nicu Ceaușescu se retrăgea în dormitorul său stil Ludovic al XIV-lea, aurit în întregime, și se uita la filme cu cowboy”, spunea arhitectul.

Elena și Nicolae Ceaușescu mâncau produse și preparate tradiționale, de sărbători – în imagine este o porție de pomana porcului / foto: Shutterstock

Aveau și o preferință în materie de alimente: legumele să fie cultivate într-un sol tratat cu îngrășământ natural. De altfel, animalele sacrificate pentru masa de Crăciun trebuiau să fi păscut pe un câmp care a fost tratat „bio”.

„Tanti Lenuța mai bea băuturi dulci, pentru femei, dar nu se îmbăta”

Mihaela M. Ceaușescu, fiica fratelui mai mare al liderului comunist, dezvăluia că meniul cuplului Ceaușescu era pregătit cu o seară înainte de bucătăreasă, preparatele trebuind să ajungă pentru 8-15 persoane. Ea mărturisea că de pe masă nu lipseau nici salata boeuf, piftia, friptura sau puiul la ceaun.

„Lui Nicolae Ceauşescu îi mai plăceau în special preparatele tradiţionale din peşte, ciorbă de peşte, plachia şi saramură, marea lui pasiune fiind sarmalele. De băut, se bea vin alb şi ţuică de prună, fiartă şi îndulcită. Tanti Lenuţa mai bea băuturi dulci, pentru femei, dar nu se îmbăta. Cam ăsta era meniul lor de ani de zile, la petreceri, la aniversări sau la Revelion.

Mulţi oameni chiar credeau că Ceauşescu merită tot ceea ce este mai bun prin gospodării: şunculiţe proaspăt afumate, cârnaţi condimentaţi, carne de porc, brânzeturi. Unii, mai gospodari, trimiteau chiar şi lemne de foc sau cărbuni, toate, evident, verificate strict de către Securitate”, a mai povestit Mihaela Ceaușescu.

Elena și Nicolae Ceaușescu aveau parte de mese copioase

Vila Lac 1 se transforma de sărbători: 300 de brazi și ornamente, inclusiv figurine Disney

Vila Lac 1 se tranforma într-un loc spectaculos, în preajma sărbătorilor de iarnă. Sute de brazi „sălășluiau” la vila din Primăverii, ca să aibă „mirosul de sărbătoare”.

„La resedința de la Vila Lac 1 era petrecere mare. Aduceam acolo vreo 300 de brazi și câteva mașini cu cetină, ca să miroasă a sărbătoare. (…) Și ornamente erau, cum să nu fie? Păpuși, ba și figurine Disney erau. (…) Trebuia să faci lucrurile bine. Dacă greșeai, prima oară te plesnea. A doua oară te băga la închisoare”, spunea arhitectul Camil Roguski, în 2011, pentru Ziare.com.

Autorul recomandă:

• Fostul pavilion de vânătoare al lui Ceaușescu, scos la licitație. Prețul surprinde
• Ziua în care plopul a început să facă mere și răchita micșunele. Ce făceau soții Ceaușescu în ziua în care a căzut Zidul Berlinului. Istoricul Lavinia Betea: „Efectul picăturii care face paharul să dea pe-afară”
• Cum arătau economia și industria în „Epoca de Aur”. Ce s-a ales de „moștenirea” lui Nicolae Ceaușescu
• Cum au reușit spionii lui Ceaușescu să „fure diamantele sintetice” din Occident. România a avut singura fabrică de diamante sintetice din Europa de Sud-Est
• IMAGINI INEDITE. Luxul în care trăia familia Ceaușescu, impresionant și după 35 de ani. Fotografii cu “Robinetele de aur”, vedetele Revoluției

Sursă foto: Envato; Shutterstock; Mediafax Foto; arhivă