După auditul Curții de Conturi la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) apare un nou măr al discordiei, dincolo de pensiile recalculate greșit. Mai exact, sporurile de confidențialitate acordate unor angajați ai caselor teritoriale de pensii nu au fost acordate conform legislației în vigoare.
Așadar, auditorii consideră că anumite sume au fost plătite fără temei în legislația salarizării personalului bugetar și au dispus măsuri de recuperare. Sindicaliștii ripostează și susțin că sporurile au fost acordate în baza unor hotărâri judecătorești, nu prin decizii discreționare ale funcționarilor.
Potrivit datelor din raport, în iulie 2025 sporurile erau plătite în baza a patru sentințe judecătorești la casele teritoriale de pensii din Bacău, Giurgiu, Bistrița-Năsăud și Botoșani.
La Giurgiu, 27 de angajați primeau sporuri de confidențialitate cu valori cuprinse între 174 și 1.520 de lei.
La Casa Județeană de Pensii Bacău este menționat un spor de 1.028 de lei acordat unui consilier juridic, în timp ce la Bistrița-Năsăud un șef de serviciu și un consilier juridic primeau câte 1.520 de lei.
La Botoșani, doi consilieri juridici beneficiau de câte 1.519 lei.
Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM), care reprezintă funcționarii publici și personalul contractual din casele teritoriale de pensii, contestă însă ideea că angajații ar putea fi considerați automat responsabili pentru plata acestor drepturi. Potrivit Federației, în situațiile la care face referire, sporul de confidențialitate a fost acordat unui număr de 33 de salariați, în baza unor hotărâri judecătorești.
„Acest drept salarial a fost acordat în baza unor hotărâri judecătorești, unui număr de 33 de salariați din toate Casele de Pensii, iar plata sa nu a reprezentat o decizie arbitrară sau discreționară a funcționarilor publici ori a personalului contractual din casele de pensii”, a transmis Ionuț Paul Marinescu, președintele FNSSM.
Sindicaliștii argumentează că instituțiile publice au obligația de a pune în executare hotărârile judecătorești și cer ca eventuala răspundere pentru plățile considerate nelegale de Curtea de Conturi să fie stabilită individual.
FNSSM admite că pot exista discuții juridice privind perioada pentru care un asemenea drept salarial putea fi acordat, compatibilitatea sa cu legislația ulterioară privind salarizarea sau modul în care trebuiau aplicate hotărârile după schimbarea cadrului normativ. Federația respinge însă transferarea automată a responsabilității asupra angajaților.
”Dacă există o discuție juridică privind întinderea în timp a unui asemenea drept, compatibilitatea sa cu legislația de salarizare sau modalitatea în care acesta trebuia aplicat după modificarea cadrului normativ, această problemă nu poate fi transformată într-o culpă personală a funcționarului public ori a personalului contractual care a pus în executare o hotărâre judecătorească sau o dispoziție administrativă emisă în aplicarea acesteia”, susține FNSSM.