Stabilește Rusia agenda în Orientul Mijlociu și Asia Centrală? Ce urmărește Putin prin decizia de a recunoaște guvernul taliban din Afganistan

Rusia este prima țară din lumea care a recunoscut guvernul taliban din Afganistan, iar decizia controversată a dat naștere interpretărilor. Izolată de comunitatea internațională prin sancțiuni economice dure – care, totuși, nu au reușit să opească „mașina de război” a Kremlinului -, Moscova a „plusat” prin parteneriate strategice cu Iranul, Coreea de Nord și China, iar acum și-a îndreptat atenția și către talibanii de la Kabul.

Jurnalistul Nikita Smagin scrie – într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace – că Rusia lui Putin trebuie să ia măsuri care să-i restabilească imaginea de putere influentă, una care deține inițiativa.

• Girul dat de Rusia guvernului taliban din Afganistan este mai degrabă un gest simbolic decât o cauză a unor considerații comerciale sau economice.
• În urma unei serii de eșecuri recente pentru Kremlin și partenerii săi din Orientul Mijlociu, Rusia încearcă să-și restabilească imaginea de putere globală care determină agenda internațională și nu se teme să stabilească precedente controversate.
• Rusia se îndreaptă de mult timp spre recunoașterea guvernului taliban.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Ziua în care Nicușor Dan se desparte de cartela de la Primăria București. În primele luni la Cotroceni, a purtat-o ca pe un talisman

17:32

SOCIAL Primul castor sălbatic văzut în Norfolk după 400 de ani: „Nimeni nu știe de unde a apărut”

17:24

Încă din 2017, a inițiat „formatul Moscova” pentru coordonarea abordărilor privind acordul de pace din Afganistan, invitând la discuții atât reprezentanți ai guvernului pro-occidental de la Kabul – la momentul repectiv -, cât și reprezentanți ai talibanilor, precum și alte țări din regiune.

„Curtea Supremă a Rusiei a eliminat talibanii de pe lista organizațiilor teroriste”

Când militanții talibani au intrat triumfător în capitala afgană în august 2021, Rusia era deja considerată eligibilă pentru un tratament special, notează Nikita Smagin în analiza sa. Misiunea sa diplomatică a fost imediat securizată, iar ambasadorul rus, Dmitri Jirnov, a devenit primul diplomat străin care s-a întâlnit cu noii conducători ai Afganistanului.

„În același an, președintele rus Vladimir Putin a recunoscut pentru prima dată posibilitatea de a renunța la clasificarea talibanilor drept organizație teroristă de către Rusia. Dar abia patru ani, în aprilie 2025, Curtea Supremă a Rusiei a eliminat talibanii de pe lista organizațiilor teroriste, urmată de recunoașterea oficială la începutul acestei luni.

Motivul pentru care a durat atât de mult a fost că nu exista un consens clar – în cadrul guvernului rus – cu privire la modul de a-i trata pe cei care erau considerați teroriști, nu cu mult timp în urmă. În timp ce Ministerul rus de Externe a insistat asupra excluderii talibanilor de pe listele, negre oriunde este posibil, mulți din serviciile de securitate ruse au pus la îndoială această abordare.

Mai mult, talibanii au precizat clar că nu aveau nicio intenție de a câștiga grațiile comunității internaționale. Asta a făcut ca recunoașterea guvernului taliban să fie un progres unilateral. Totuși, încet, dar sigur, argumentul realității obiective a câștigat la Moscova. Talibanii sunt la putere în Afganistan și probabil vor fi mult timp de acum înainte, așa că trebuie purtate relații cu ei”, explică Nikita Smagin.

„Pe fondul plecării mărcilor străine, Coca-Cola afgană a apărut pe rafturile magazinelor rusești”

O motivație suplimentară a fost, probabil, legitimarea rapidă de către țările occidentale a noilor autorități islamiste din Siria, care l-au răsturnat pe fostul președinte, Bashar al-Assad.

Acest lucru a convins încă o dată Kremlinul că relațiile internaționale au coborât definitiv într-o formă extremă de realism, în care este atât posibil, cât și necesar să se închidă ochii la reținerile etice, mai scrie Smagin.

„Cele două procese au progresat practic în paralel: la doar câteva zile după ce autoritățile ruse au recunoscut Emiratul Islamic al Afganistanului, autoritățile americane au eliminat Hayat Tahrir al-Sham, care conduce acum Siria, de pe propria listă de organizații teroriste.

Când talibanii au ajuns la putere, cooperarea economică dintre Rusia și Afganistan a primit un impuls vizibil chiar și pentru consumatorii ruși obișnuiți.

• Pe fondul plecării mărcilor străine, Coca-Cola afgană a apărut pe rafturile magazinelor rusești.
• Însă Afganistanul este clasat pe penultimul loc în lume în ceea ce privește PIB-ul nominal pe cap de locuitor, iar cifra de afaceri comercială dintre cele două țări a fost de doar 323 de milioane de dolari la sfârșitul anului 2024.

Acum, recunoașterea oficială a guvernului taliban a dat naștere la discuții despre posibile proiecte comune de investiții, în special construcția unei conducte de gaze din Turkmenistan, pentru a conecta sistemul de gaze rusesc cu piețele din Pakistan și India.

• De asemenea, se vorbește despre ideea de a ajuta Afganistanul să construiască autostrăzi și tuneluri care l-ar conecta la diverse coridoare de tranzit și logistică.
• Printre cele mai optimiste idei se numără implicarea Rusiei în crearea unei căi ferate care ar deveni parte a coridorului de transport internațional Nord-Sud din Asia de Sud către Europa.

Problema cu toate aceste proiecte este finanțarea. Afganistanul va fi mai mult decât bucuros să primească orice investiție rusească, dar nu are mijloace de a le plăti.

Cu alte cuvinte, Rusia poate construi acolo – dar numai pe cheltuiala proprie. În plus, acestea ar fi, foarte probabil, inițiative a căror rentabilitate este, în cel mai bun caz, îndoielnică, în timp ce, în cel mai rău caz, banii s-ar pierde pur și simplu, așa cum s-a întâmplat de multe ori în trecut. Uitați-vă doar la investițiile Rusiei în Siria”, scrie Nikita Smagin.

„Nu există nicio garanție că Afganistanul va fi un model de stabilitate sub talibani”

Nici nu ar fi înțelept să trecem cu vederea situația complexă de securitate din regiune, avertizează jurnalistul Nikita Smagin. Per total, Afganistanul este mult mai stabil astăzi decât era în ultimii ani ai prezenței SUA, când țara era sfâșiată de războiul civil.

„Dar acesta este un prag scăzut și nu există nicio garanție că Afganistanul va fi un model de stabilitate sub talibani. Mai mult, starea de lucruri de acolo depinde în mare măsură de statele vecine, inclusiv de Iran, unde atacurile aeriene israeliene au pus sub semnul întrebării viitorul regimului.

Kremlinul, probabil, nu își face iluzii cu privire la potențialul economic al Afganistanului sau la stabilitatea regimului actual. Recunoașterea talibanilor este în primul rând o mișcare simbolică. Aceasta vine în contextul în care partenerii cheie ai Rusiei din Orientul Mijlociu suferă înfrângere după înfrângere.

La sfârșitul anului 2024, Moscova a pierdut un aliat – regimul Assad din Siria. Odată ce islamiștii au preluat puterea, Rusia a trebuit să-și reducă considerabil prezența. Soarta bazelor sale militare de acolo rămâne incertă.

• O altă evoluție nedorită a fost indusă de atacurile aeriene israeliene împotriva Iranului. Deși regimul iranian a rezistat deocamdată, o reluare a ostilităților nu poate fi exclusă.
• În plus, escaladarea a confirmat calculele conform cărora Moscova nu era pregătită să-și apere partenerul iranian sau să-i furnizeze armele necesare.

Problemele Kremlinului în Orientul Mijlociu sunt acum mult mai ample decât scăderea contingentului său din Siria și posibila prăbușire a proiectelor sale de investiții în Iran. Rusia este percepută din ce în ce mai puțin ca o mare putere care nu poate fi ignorată.

Acest lucru a fost demonstrat și de recentele tensiuni din relațiile cu Azerbaidjanul, unde un val de arestări ale unor cetățeni ruși a urmat deceselor în custodie a doi etnici azeri în Rusia. Un astfel de răspuns ar fi fost foarte greu de imaginat până de curând”, explică Nikita Smagin.

Un semnal clar pentru un public diferit

Moscova trebuie să ia măsuri care să-i restabilească imaginea de putere influentă care deține inițiativa, iar recunoașterea regimului taliban servește exact acestui scop.

Statutul primei țări care stabilește relații diplomatice oficiale cu guvernul taliban ar trebui să asigure Rusiei un rol de lider în discuțiile privind problemele de securitate regională.

„În plus, unul dintre atributele unei puteri mondiale este capacitatea de a determina regulile jocului. Recunoașterea talibanilor este o încercare a Rusiei de a se dovedi o forță globală de top, care nu se teme să încalce normele stabilite și să stabilească precedente pentru alte țări.

Steagul talibanilor care flutură deasupra ambasadei afgane la Moscova are scopul de a simboliza faptul că Rusia stabilește agenda în Orientul Mijlociu și Asia Centrală. Dar nu este neapărat așa… Mai degrabă, va trimite un semnal clar unui public diferit.

Combinată cu decizia administrației Trump de a elimina noii conducători ai Siriei de pe lista organizațiilor teroriste din SUA, recunoașterea talibanilor de către Rusia arată grupurilor islamiste din întreaga lume că, dacă vor prelua puterea, vor fi – inevitabil – recunoscute”, încheie Nikita Smagin.

Sursa foto colaj main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Putin, trezit la realitate. „În 2025, cel mai bun scenariu pentru economia Rusiei este STAGNAREA” / O criză majoră bate la ușa Kremlinului

Rusia și Iran, parteneriat militar/economic cu repercusiuni la scară globală. „Această evoluție este ÎNGRIJORĂTOARE, Teheranul câștigă influență”

Putin nu cedează, SECURITATEA Europei atârnă de un fir. „Cu războiul la ușă, UE are nevoie de mai mult decât o industrie de apărare”

Anul 2024 în ORIENTUL MIJLOCIU. De la conflictul Israel vs. Hamas/Hezbollah & Iran la răsturnarea regimului Assad în Siria