Culisele „conflictului temporar” dintre Azerbaidjan și Rusia. „Președintele Aliyev vrea să demonstreze că poate discuta cu Putin de la egal la egal”

În doar câteva zile, relațiile dintre Azerbaidjan și Rusia au devenit, în mod neașteptat, tensionate. Totul a început atunci când câteva zeci de etnici azeri au fost arestați în orașul Ekaterinburg, în legătură cu o serie de crime care au avut loc acum cincisprezece ani. În timp ce se aflau în detenție, bărbații au fost bătuți, iar doi frați – principalii suspecți în acest caz – au murit ulterior. Reacția venită de la Baku a fost neobișnuit de puternică, ținând cont de standardele regimurilor post-sovietice, care sunt – în general – reticente în a risca să intre în conflict cu Kremlinul.

• Autoritățile azere nu numai că au acuzat forțele de securitate ruse că i-au ucis pe cetățenii azeri, dar au anulat și toate evenimentele culturale legate de Rusia, au percheziționat biroul din Baku al agenției de știri ruse Sputnik și i-au reținut pe angajații acesteia și pe mai mulți specialiști IT ruși care, judecând după fotografiile ulterioare, au fost și ei bătuți și acuzați de trafic de droguri și fraudă cibernetică.
• Toate acestea au fost însoțite de critici dure la adresa Moscovei în presa de stat, iar cetățenii ruși din Azerbaidjan se confruntă acum cu verificări regulate ale documentelor, uneori cu forța.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Marius Tucă: Ciucu, întâiul userist al PNL-ului, a fost votat de 5% din populația Bucureștiului

23:56

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Marius Tucă explică de ce depinde viitorul politic al Ancăi Alexandrescu: „Ține de relația ei cu George Simion”

23:26

Brutalitatea forțelor de securitate nu reprezintă o noutate de ambele părți ale frontierei dintre Rusia și Azerbaidjan, dar nu au dus niciodată la o astfel de criză în relațiile bilaterale, scrie Bashir Kitachaev – jurnalist care abordează, cu precădere, evenimentele din regiunea Cauzazului de Sud – pentru Carnegie Endowment for International Peace.

„Se pare că moartea în arest a doi bărbați – chiar și a unora acuzați de implicare în crima organizată și de uciderea etnicilor azeri în Rusia, acum cincisprezece ani – este un pretext convenabil pentru autoritățile azere de se folosi o confruntare cu Moscova pentru a-și consolida poziția atât pe plan intern, cât și în străinătate”, continuă Bashir Kitachaev.

„Inițiativa și influența Rusiei în Caucazul de Sud s-au redus drastic”

Rusia este împotmolită în războiul său împotriva Ucrainei și izolată de Occident prin nenumărate sancțiuni, ceea ce a făcut din Azerbaidjan un partener logistic important pentru Moscova. De la începutul invaziei, Moscova a investit activ în infrastructura de transport pe teritoriul azer și în proiecte de-a lungul rutei Rusia-Iran-India.

„În același timp, inițiativa și influența Rusiei în Caucazul de Sud s-au redus drastic. În primul rând, forțele de menținere a păcii rusești desfășurate în zona disputată Nagorno-Karabah, după războiul armeano-azerbaijan din 2020, nu au opus rezistență blocadei Azerbaidjanului asupra regiunii.

• Nici în septembrie 2023 nu au intervenit în operațiunea militară reușită a Azerbaidjanului de a prelua controlul asupra Nagorno-Karabahului.
• Și, în primăvara anului 2024, contingentul rus de menținere a păcii a părăsit regiunea înainte de termen.

Baku a făcut prima sa încercare de a impune noi reguli Moscovei la sfârșitul anului 2024, după ce forțele de apărare aeriană rusești au doborât din greșeală un avion al Azerbaijan Airlines.

Inițial, Rusia a încercat să ascundă tragedia, dar Azerbaidjanul a cerut public ca cei responsabili să fie pedepsiți. Rusia a reușit să destindă tensiunile doar după ce președintele Vladimir Putin și-a cerut personal scuze, au fost plătite despăgubiri și a fost ridicat la Moscova un monument dedicat lui Heydar Aliyev, tatăl actualului președinte azer Ilham Aliyev.

Acel episod a demonstrat Azerbaidjanului posibilele beneficii ale unui conflict cu Moscova. Prin urmare, de îndată ce Rusia le-a oferit o oportunitate potrivită, autoritățile azere au intrat de bunăvoie într-o nouă rundă de confruntare”, mai scrie jurnalistul Bashir Kitachaev.

„Disputele cu Moscova au și beneficii internaționale”

Cu puține succese în alte părți, victoriile asupra adversarilor externi au fost principala sursă a popularității președintelui Aliyev pe plan intern, încă de la succesul său în cel de-al doilea război din Karabah, în 2020. Inegalitatea socială, veniturile mici și reprimarea oricărei activități politice și civile necontrolate continuă să afecteze țara.

„Anterior, societatea azeră era consolidată în jurul luptei pentru recuperarea controlului asupra Nagorno-Karabahului, dar euforia inițială, mai ales după succesul înregistrat, se estompează treptat. Un război deschis cu Armenia ar fi foarte riscant pentru Baku, deocamdată, și chiar și cel mai apropiat aliat al său, Turcia, s-ar putea să nu susțină o astfel de întreprindere.

În aceste condiții, o confruntare cu un inamic extern convingător precum Rusia este un instrument convenabil pentru a uni din nou societatea azeră și pentru a o distrage atât de la problemele economice, cât și de la problemele legate de legitimitatea președintelui Aliyev, care a moștenit funcția de la tatăl său, în 2003.

• Disputele cu Moscova au și beneficii internaționale.
• Azerbaidjanul a căutat mult timp să se poziționeze în Occident ca un partener energetic de încredere și o forță seculară stabilă în regiune.
• Dar această imagine este constant subminată de valuri de represiune internă.
• Fricțiunile actuale cu Kremlinul contribuie la schimbarea atenției Occidentului de la abuzurile interne ale autorităților azere la poziția lor „independentă” și chiar „anti-rusă”.

Relația încordată cu Moscova este concepută pentru a demonstra că Azerbaidjanul nu este, de fapt, un aliat al Rusiei, ci un partener strategic al Occidentului în confruntarea globală cu Rusia, în special în sectorul energetic.

Prin urmare, ar fi mai înțelept ca Bruxelles-ul și Washingtonul să închidă ochii la problemele interne ale unei țări care le este atât de utilă. Declarațiile venite de la Baku, în sprijinul Ucrainei, dar și recenta convorbire telefonică a lui Aliyev cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski au avut ca scop consolidarea acestei imagini”, explică Bashir Kitachaev.

„Rusia rămâne preocupată cu totul de alte probleme, preferă să aștepte trecerea crizei”

În același timp, confruntarea dintre Baku și Moscova, care până acum nu a depășit retorica și arestările, nu prezintă riscuri serioase pentru Baku.

„Rusia rămâne preocupată cu totul de alte probleme și preferă să aștepte trecerea crizei, în speranța că escaladarea este temporară. Kremlinul abia dacă a reacționat la arestările și bătăile îndurate de cetățenii ruși din Azerbaidjan și a dat vina pe Ucraina pentru acest conflict «temporar» dintre cele două țări.

• Profitând de pasivitatea Moscovei, Aliyev încearcă să demonstreze că poate discuta cu Rusia de la egal la egal, rămânând în același timp suficient de precaut pentru a nu lăsa conflictul să scape de sub control.
• Relațiile nu au fost întrerupte, acordurile continuă să fie implementate, ambasadorii rămân în funcție și nu au fost instituite noi restricții comerciale.

Cu alte cuvinte, cele două părți pot renunța cu ușurință la retorica ostilă, dacă este necesar, și pot continua ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Aliyev nu are nici oportunitatea, nici – aparent – dorința de a duce acest conflict mai departe. Baku nu își poate permite o ruptură completă cu Moscova: economia Azerbaidjanului este prea strâns legată de cea a Rusiei”, avertizează Bashir Kitachaev.

„În Caucazul de Sud, Rusia este văzută din ce în ce mai puțin ca o forță de luat în seamă”

Rusia, amintește Kitachaev, rămâne unul dintre cei mai mari furnizori de componente, combustibil și alte materii prime către Azerbaidjan, precum și o piață importantă pentru produsele agricole provenite din această țară.

„În Rusia, conform datelor oficiale, trăiesc și muncesc peste 300.000 de azeri, iar aceștia trimit bani către familiile rămase acasă. Dacă Moscova face ceva pentru a înrăutăți semnificativ viața acestor muncitori, Baku se va confrunta atât cu pierderi economice, cât și cu riscuri politice interne la întoarcerea lor.

Prin conflictul cu Kremlinul, autoritățile de la Baku încearcă să câștige puncte atât pe plan intern, cât și internațional – dar totul în limite care permit Rusiei să rămână un partener economic cheie.

În acest sens, politica externă azeră seamănă din ce în ce mai mult cu cea a Turciei, respectiv demersuri agresive urmate de noi apropieri, conflicte fără ruperea relațiilor și manevre între diverse segmente ale scenariului.

Prin urmare, actualul impas se va diminua, probabil, fără efect de durată de durată asupra relațiilor dintre cele două țări, așa cum s-a întâmplat și în cazul avionului prăbușit. Dar faptul că astfel de manevre au devenit posibile în relațiile cu Moscova spune mult.

În Caucazul de Sud, totuși, Rusia este văzută din ce în ce mai puțin ca o forță de luat în seamă, iar Kremlinului îi va fi mult mai dificil să-și restabilească reputația în regiune”, încheie Bashir Kitachaev.

Sursa foto colaj main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

China a lansat, oficial, producția de serie a avionului de vânătoare STEALTH J-35 și vrea să conteste superioritatea aeriană a SUA

Jocurile Foamei, transpuse în realitate în Fâșia Gaza. Ce se întâmplă la punctele de distribuție a AJUTOARELOR umanitare

Soldatul modern, antrenat în dormitor, LETAL pe câmpul de luptă. Cine sunt „țintele cheie” în recrutarea operatorilor de drone

Tribunal Special în standby. De ce instanța înființată pentru a urmări penal „CRIMA de agresiune” din Ucraina nu-l poate „atinge” pe Putin

Are administrația Trump politici coerente pentru a instaura o PACE stabilă în Ucraina? „Obiectivele lui Putin nu s-au schimbat”