Trump retrage trupe din România. SUA ar urma să renunțe la mii de SOLDAȚI dislocați la Marea Neagră. Reacția MApN

Statele Unite intenționează să retragă mii de soldați din România, într-o decizie strategică ce marchează o schimbare majoră a priorităților militare americane, scrie Kyiv Post.

UPDATE | Moșteanu: Mi-aș fi dorit să nu se întâmple această retragere. Militarii americani sunt deja plecați

„Aș fi vrut să nu fie așa. Însă, din nou spun, fiecare țară… Cămașa e întotdeauna mai aproape de corp decât haina. Fiecare țară își stabilește propria strategie”, a declarat, miercuri, Ionuț Moșteanu, într-o conferință de presă. (vezi detalii AICI)

Ionuț Moșteanu a anunțat că militarii americani sunt plecați deja. „Au plecat deja o mie și ceva. Acum mai avem în jur de 1.000-1200 de soldați americani pe teritoriul țării”. (mai multe informații AICI)

ACTUALITATE Silviu Predoiu: „Noi nu facem nimic altceva decât să cumpărăm arme. Trebuie să evităm lupta. Există diplomație, servicii care pot să facă orice pentru a evita conflictele”

08:30

LIVE UPDATE Război în Ucraina, ziua 1.561. SUA, îngrijorate de riscul „escaladării”. Marco Rubio: „Niciuna dintre părți nu este dispusă la concesii”

08:09

Știrea inițială

Administrația Trump a notificat deja aliații occidentali despre planurile de reducere a trupelor americane dislocate în România, un anunț oficial fiind așteptat în zilele următoare.

ANDREEA ALEXANDRU /MEDIAFAX FOTO

„Reducerea trupelor nu va depăși mai mult de un batalion”, au transmis trei oficiali americani și europeni sub protecția anonimatului.

Până la un batalion ar putea fi retras din România

Un batalion din armata SUA variază între câteva sute și aproximativ 1000 de militari. În prezent, în România se află în jur de 2000 de soldați americani, majoritatea dislocați la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde se află peste 1500 de militari.

La Deveselu, aproximativ 200 de soldați operează scutul antirachetă, iar alți peste 100 sunt staționați la Câmpia Turzii.

MEDIAFAX FOTO

Washingtonul mută prioritățile spre Pacific

Kyiv Post arată că decizia face parte dintr-o revizuire strategică mai amplă a Pentagonului, care vizează redistribuirea surselor către emisfera vestică și regiunea Indo-Pacifică, pentru a contracara influența tot mai mare a Chinei.

Inițial, au fost luate în calcul reduceri de trupe atât în România, cât și în Polonia, însă în final doar România a rămas pe listă, potrivit publicației ucrainene.

Reacția oficială a MApN

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat oficial printr-un comunicat că România a fost informată despre decizia Statelor Unite de a redimensiona o parte din trupele americane dislocate pe flancul estic al NATO.

ALEXANDRA PANDREA /MEDIAFAX FOTO

Potrivit comunicatului, măsura face parte din procesul mai amplu de reevaluare a posturii globale a forțelor militare americane.

„Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu. Decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american. Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune. Decizia americană este de sistare a rotirii in Europa a unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO. Aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați în continuare pe teritoriul național, contribuind la descurajarea oricăror amenințări și reprezentând în continuare o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională,” se arată în comunicat.

Surse foto: Mediafax foto

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Rețelele radar americane și aliate din Pacificul de Vest, sub amenințarea Chinei. A fost testată drona antiradar ASN-301. „O orbire radar temporară sau permanentă, atacuri coordonate, avertizări minime”
• Croația reintroduce armata OBLIGATORIE. Care sunt motivele pentru care liderii de Zagreb au luat decizia, chiar dacă sunt mai departe de Rusia