Singurele 2 țări din lume în care divorțul este interzis prin lege. Ce poți să faci, dacă vrei să te desparți de nevastă

Divorțul este o opțiune legală în majoritatea părților lumii, permițând unui cuplu căsătorit să încheie oficial căsătoria. Dar Filipine și Vaticanul sunt două locuri citate adesea drept excepții.

Filipine nu are o lege generală a divorțului pentru majoritatea căsătoriilor, în timp ce legislația personală musulmană prevede forme specifice de divorț. În cadrul dreptului canonic catolic al Vaticanului, o căsătorie sacramentală validă și consumată nu poate fi desfăcută de autoritatea umană decât prin deces, deși dreptul canonic prevede separarea, declarațiile de nulitate și anumite alte forme de desfacere în circumstanțe specifice. Iată ce prevăd sursele juridice oficiale, conform The Times of India.

 Loading ...

CONTROVERSĂ „Taci!”. Trump, replică dură la adresa unei jurnaliste care l-a întrebat despre excluderea presei critice: „Accesul la Casa Albă este un privilegiu, nu un drept”

10:06

EXTERNE Rămășițele unei nave naufragiate în 1884, scoase la țărm de o furtună în SUA

09:58

Filipine: Nu există o lege generală a divorțului

Filipine nu are o lege generală a divorțului pentru majoritatea cuplurilor căsătorite. În schimb, legislația familiei din Filipine prevede căi juridice precum separarea legală, anularea și declararea nulității căsătoriei. Separarea legală, însă, nu pune capăt căsătoriei propriu-zise. Un cuplu poate primi dreptul de a locui separat, dar legătura matrimonială rămâne. Această distincție este importantă, deoarece separarea legală nu este același lucru cu divorțul.

O persoană care este separată legal rămâne căsătorită și nu se poate căsători pur și simplu cu altcineva, așa cum ar putea face o persoană divorțată. Potrivit Codului Familiei din Filipine, separarea legală și declararea nulității sau anularea căsătoriei sunt prevăzute de legislația familiei din Filipine.

Ce se întâmplă atunci când o căsătorie se destramă?

Legislația filipineză prevede motive pentru separarea legală. Printre acestea se numără circumstanțe precum violența fizică repetată, infidelitatea sexuală, abandonul și anumite condamnări penale. Dar chiar și atunci când o instanță acordă separarea legală, căsătoria în sine nu este desfăcută. Cuplurile pot, de asemenea, să se adreseze instanței pentru anularea căsătoriei sau pentru declararea nulității absolute, în funcție de circumstanțele juridice ale căsătoriei.

Aceste proceduri diferă de divorț deoarece se referă la validitatea căsătoriei, mai degrabă decât la simpla încheiere a unei căsătorii valabile ca urmare a destrămării relației. Prin urmare, sistemul juridic filipinez oferă cuplurilor anumite modalități de a pune capăt obligațiilor conjugale sau de a stabili că o căsătorie a fost nevalidă din punct de vedere juridic. Totuși, nu oferă procedura obișnuită de divorț disponibilă în multe alte țări.

Există, de asemenea, o precizare importantă în cazurile care implică un soț filipinez și unul străin. Potrivit articolului 26 alineatul (2) din Codul Familiei, anumite divorțuri obținute în mod valabil în străinătate pot produce efecte juridice în Filipine, inclusiv permițând soțului filipinez să dobândească dreptul de a se recăsători, sub rezerva recunoașterii în temeiul legislației filipineze.

Există o excepție importantă pentru filipinezii musulmani

Descrierea Filipinelor ca țară în care „divorțul este ilegal” are o precizare importantă. Țara are un Cod separat al Legilor Personale Musulmane. Potrivit Bibliotecii Electronice a Curții Supreme, acest cod se aplică anumitor căsătorii musulmane și conține în mod expres prevederi referitoare la căsătorie și divorț. Articolul 45 al codului definește divorțul drept desfacerea oficială a legăturii matrimoniale și enumeră mai multe forme, inclusiv talaq, khul’ și divorțul judiciar sau faskh.

Codul mai prevede că se aplică în cazul căsătoriilor în care ambele părți sunt musulmane sau, în anumite circumstanțe, în cazul în care doar soțul este musulman, iar căsătoria a fost încheiată potrivit dreptului musulman sau codului.

Vaticanul: Căsătoria este considerată indisolubilă

Situația în Vatican este diferită. Codul de Drept Canonic al Bisericii Catolice prevede că proprietățile esențiale ale căsătoriei creștine sunt unitatea și indisolubilitatea. De asemenea, acesta prevede că o căsătorie sacramentală validă și consumată nu poate fi desfăcută de nicio autoritate umană și din niciun motiv în afară de moarte, potrivit Codului de Drept Canonic. Acesta este motivul principal pentru care Vaticanul este inclus pe listele locurilor fără divorț.

O căsătorie sacramentală validă nu este considerată o căsătorie care poate fi pur și simplu încheiată printr-o procedură de divorț în temeiul dreptului canonic catolic. Cu toate acestea, dreptul canonic prevede circumstanțe specifice în care anumite căsătorii pot fi desfăcute. Potrivit Canonului 1142 din Codul de Drept Canonic, o căsătorie neconsumată poate fi desfăcută, pentru un motiv just, de Pontiful Roman.

Acest lucru nu înseamnă că orice căsătorie încheiată de catolici este considerată automat valabilă și permanentă, indiferent de circumstanțe. Biserica Catolică are o procedură oficială prin care o căsătorie poate fi declarată nulă. O anulare, în acest context, nu este echivalentul catolic al divorțului. O declarație de nulitate se referă la existența sau inexistența unei căsătorii valide potrivit cerințelor dreptului canonic. Codul de Drept Canonic al Vaticanului conține proceduri specifice pentru cazurile privind declararea nulității căsătoriei.

Pot cuplurile căsătorite să locuiască separat?

Dreptul canonic al Vaticanului conține, de asemenea, prevederi privind separarea soților. Potrivit Codului de Drept Canonic, soții pot avea un motiv legitim pentru a se separa, păstrând în același timp distincția dintre separare și desfacerea căsătoriei. Prin urmare, absența divorțului nu înseamnă că soții trebuie neapărat să continue să locuiască împreună în orice circumstanță. Diferența esențială este că separarea nu desface o căsătorie valabilă.