Din cauza condițiilor induse de războiul din Ucraina, prioritățile industriei de Apărare a Rusiei lui Vladimir Putin s-au mutat, surprinzător, către forțele convenționale. Pentru o lungă perioadă de timp, forța motrice din spatele reînarmării Rusiei a fost modernizarea forțelor sale nucleare strategice, prin retragerea rachetelor și portavionelor dezvoltate în perioada sovietică și trecerea la noile tehnologii rusești.
În 2024, însă, forțele nucleare strategice ale Rusiei au încetat să fie actualizate. Precizează Maxim Starchak, expert în politica nucleară a Rusiei, într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
Până la sfârșitul anului 2024, președintele Vladimir Putin s-a concentrat asupra noului sistem de rachete Oreshnik.
Ministerul Apărării a primit toate sistemele mobile de rachete balistice intercontinentale Yars la care se aștepta, împreună cu două regimente de sisteme de rachete Avangard, dar rachetele Yars și sistemele Sarmat nu sunt încă pe deplin implementate.
„Rearmarea diviziei de rachete Kozelsk cu sisteme Yars este planificată să fie finalizată în 2025, în timp ce desfășurarea Sarmat pentru serviciul de luptă pare să mai dureze câțiva ani, în ciuda faptului că infrastructura necesară a fost construită în regiunea Krasnoyarsk și producția în serie a rachetei a fost deja anunțată”, notează Maxim Starchak.
9 mai 2023, Moscova, Piața Roșie – Un sistem de rachete balistice intercontinentale rusești Yars, în timpul paradei militare anuale de Ziua Victoriei | Foto – Profimedia Images
Întârzierile provin, în principal, din faptul că filialele Roscosmos implicate în producția Sarmat se confruntă cu probleme financiare și de producție din cauza sancțiunilor, lipsei de personal și datoriilor.
„Racheta în sine este, de asemenea, afectată de probleme. Din cinci lansări Sarmat, doar una a avut succes.
Concluzia este aceea că Rusia nu are în serviciu o rachetă intercontinentală grea, pregătită din punct de vedere tehnic, de aproximativ șase ani. Capacitățile rachetei Saramat sunt puse, încă, sub semnul îndoielii.
Deloc surprinzător, autoritățile ruse nu au menționat acest lucru în declarațiile de anul trecut. În schimb, au acordat mai multă atenție rachetei hipersonice cu rază medie de acțiune de care Putin este atât de mândru, respectiv Oreshnik, care a fost testată în condiții de luptă în luna noiembrie 2024, în Ucraina.
Producătorul probabil al acestor rachete, fabrica Votkinsk, construiește cinci clădiri noi, modernizează douăzeci de unități existente și caută încă 1.200 de muncitori. Se pare că Rusia se pregătește activ pentru producția rachetei Oreshnik și, în consecință, pentru desfășurarea sa iminentă”, avertizează Maxim Starchak în analiza sa.
Lansare-test a rachetei balistice intercontinentale Sarmat | Foto – Profimedia Images
Starea componentei aeriene a triadei nucleare nu este nici ea mai bună, consideră expertul în politica nucleară a Rusiei lui Vladimir Putin.
„Ministrul rus al Apărării de la momentul respectiv, Serghei Şoigu, a anunţat că două bombardiere strategice suplimentare Tu-160M vor intra în serviciu în 2024, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.
Încă două Tu-160M urmează să fie livrate în 2025, dar nici asta nu pare probabil. Două Tu-160M sunt, în prezent, în curs de testare din fabrică și nu au existat informații despre lansarea altor aeronave sau testarea acestora până acum.
Primul prototip al bombardierului strategic stealth de următoarea generație trebuia să fie lansat până în 2022, iar testele preliminare erau planificate pentru aprilie 2023. Niciunul dintre aceste termene nu a fost respectat.
Până acum, Ministerul Apărării din Rusia nu a primit nici măcar un singur Tu-95MSM. În schimb, a trebuit să se mulțumească cu înlocuirea parțială a echipamentelor bombardierelor”, explică expertul, în analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
Bombardierul strategic Tu-160M | Foto – Profimedia Images
Problema cea mai mare a Kremlinului, continuă Maxim Starchak, este aceea că modernizarea profundă necesită echipamente de ultimă generație, care – din cauza sancțiunilor la care este supusă Rusia lui Putin – sunt extrem de greu de cumpărat din străinătate și este aproape imposibil să fie dezvoltate independent.
„Uzina Sevmash, un element-cheie în modernizarea componentei navale a triadei nucleare, se confruntă și ea cu probleme ca urmare a sancțiunilor.
Vara trecută, directorul general al Sevmash, Andrei Puchkov, și comandantul șef al marinei ruse, amiralul Alexander Moiseyev, au declarat că marina va primi submarinul strategic Knyaz Pozharsky (proiectul Borey-A) până la sfârșitul anului 2024. Promisiunea nu s-a îndeplinit.
Acum, data planificată este iunie 2025. Datele de începere pentru construcția a încă două submarine – modificarea Borey-AM (955AM), care necesită timp suplimentar – sunt, de asemenea, amânate în mod constant.
Pe lângă Borey, Rusia are și submarine strategice aparținând clasei Delfin (Delphin), proiectate de sovietici. În noiembrie 2024, reparațiile ar fi trebuit să fie finalizate la unul dintre acestea – Bryansk – dar, din nou, reparațiile și testele de apă sunt încă în desfășurare.
Nici anul trecut nu au existat progrese cu racheta de croazieră cu rază nelimitată Burevestnik sau vehiculul subacvatic fără pilot Poseidon.
La începutul anului 2024, Putin a spus că finalizarea etapelor lor de testare este iminentă, dar la o ședință a consiliului de administrație al Ministerului Apărării de la sfârșitul anului, nici el, nici ministrul Apărării nu au făcut nicio mențiune despre acestea”, mai scrie Maxim Starchak.
Lansare a rachetei de croazieră Burevestnik | Foto – Profimedia Images
Instalațiile de infrastructură de coastă de la stația de origine a submarinelor nucleare cu destinație specială Belgorod și Khabarovsk, care urmează să transporte super-torpile Poseidon în flota Pacificului, nu sunt încă pregătite.
„Intrarea oficială în serviciu a lui Belgorod a fost amânată, deși este deja în curs de operațiuni de probă în Flota de Nord, în timp ce Khabarovsk ar fi fost de așteptat să fie lansat timp de cel puțin cinci ani.
Potrivit Ministerului Apărării, forțele nucleare strategice ale Rusiei sunt actualizate în proporție de 95%, la fel ca în anul precedent. Anterior, acestea erau modernizate cu 25% mai repede decât armata rusă în ansamblu.
Dar acum, pe fondul condițiilor de război, prioritățile industriei de apărare s-au mutat către forțele convenționale, în timp ce sancțiunile și sarcinile civile suplimentare impuse fabricilor militare au contribuit, de asemenea, la o încetinire drastică a creării de arme strategice.
În anul 2024 a devenit clar, o dată pentru totdeauna, că nici Ucraina și nici NATO nu se vor speria de poveștile despre noi arme strategice rusești. În confruntarea actuală, rachetele cu rază medie sunt oricum mult mai utile.
Așa că, acum, atenția conducerii ruse și resursele complexului militar-industrial se vor concentra asupra celorlalte proiecte de rachete agreate de Putin – Oreshnik fiind unul dintre ele -, lăsându-l pe liderul rus să încerce să sperie Occidentul doar cu perspectiva creșterii numărului de rachete care ar putea lovi Europa și, firește, cu o nouă cursă a înarmărilor”, încheie Maxim Starchak, expert în politica nucleară a Rusiei.
Foto main – Profimedia Images
Citește și: