VIDEO | Va decide coaliția impozitarea băncilor? Posibile scenarii: 16% impozit pe profit și 1% din cifra de afaceri

Ministrul Finanțelor publice a explicat, marți, cum s-ar putea realiza taxarea suplimentară a băncilor. Măsura ar urma să fie decisă în cadrul coaliției de guvernare. 

După criza financiară din 2007-2008 s-a declanșat o dezbatere la nivel global pe tema utilizării impozitării ca instrument de stabilizare a sectorului financiar și de generare de venituri pentru a acoperi parțial costurile asociate cu crizele recente și potențiale viitoare.

În plin proces de scriere a reformelor fiscal-bugetare, coaliția de guvernare discută despre o impozitare a băncilor, având în vedere că sunt mai multe state europene, care au luat deja această decizie.

Cum arată acum Leni Celnicu, prima soție a lui Gheorghe Hagi. Ce a făcut cu cei 300.000$ primiți la divorț de la Gică

10:19

ANALIZA de 10 Rusia lui Putin are nevoie de China lui Xi, dar și reciproca este valabilă. Beijingul nu-și permite să piardă atuurile câștigate prin parteneriatul cu Moscova, interesele se suprapun chiar și acolo unde politicile diferă

10:00

Anumite state membre ale Uniunii Europene au început deja să taxeze profiturile băncilor. Să ne uităm numai la modelul Italiei 40% aplicat asupra profitului se virează la bugetul de stat, a dat exemplu Boloș.

Pentru ministrul liberal de Finanțe  măsura de 16% impozit pe profit și 1% pe cifra de afaceri este „suficientă”. Dar, decizia rămâne în seama coaliției.

Integrarea aceasta urmează să fie analizată în cadrul coaliției de guvernare și poate să fie taxă adițională, adică plătește impozitul pe profit și 1% din cifra de afaceri, ceea ce ar fi echivalentul, dacă ne referim in cote procentuale de impozit pe proprie, dar ar însemna 16% plus încă 1% din cifra de afaceri. Socotiți, e suficient, a transmis Boloș.

Întrebat de jurnaliști și despre o dată la care ar putea intra în vigoare noile măsuri, Marcel Boloș a vorbit de un „termen rezonabil”, cel mai probabil până la data de 1 ianuarie 2024.

Totodată, ministrul a precizat că va ține cont și de evoluția deficitului din România, în contextul în care țara noastră și-a asumat un deficit de 4,4% din PIB la finalul anului 2023.

„Este decizia coaliției de guvernare și că în funcție de cum va evolua deficitul bugetar în următoarele lunii, dar și de momentul în care se vor aproba impozitele, măsurile fiscale de către Parlament, în funcție de acest moment se va decide data intrării în vigoare. Ar fi total injust ca peste noapte să intre în vigoare din respect față de contribuabili și față de cei care plătesc taxe la bugetul și ați văzut că măsurile le-am anunțat în ordinea lor: reducerea prima dată a cheltuielilor publice, combaterea evaziunii fiscale și abia apoi măsurile fiscal-bugetare”, a afirmat ministrul de Finanțe, Marcel Boloș.

În ce state funcționează taxa excepțională pentru bănci?

Așa cum a precizat și Marcel Boloș, mai multe țări ale Uniunii Europene au introdus taxe suplimentare asupra industriei financiare în ultimul an, ca răspuns la creșterea inflației și la presiunea consumatorilor.

Spania și Republica Cehă au impus recent taxe mai mari asupra băncilor lor. Executivul de la Praga a introdus un cuantum de taxare de 60%.

Alte state precum Ungaria și Lituania au extins domeniul de aplicare a taxei excepționale și la sectorul bancar. Iar Letonia are în vedere acest lucru.

Cât ar aduce la buget impozitarea băncilor în Marea Britanie?

O taxă excepțională pe profiturile băncilor ar putea ridica între 5 și 20 de miliarde de lire sterline numai de la cele patru mari bănci din Marea Britanie în acest an, în funcție de modul în care a fost implementată, potrivit unei noi analize a grupului de cercetare și campanie Positive Money, citat de BBC.

Pe baza profiturilor înainte de impozitare de 28,93 miliarde de lire sterline pe care cele patru bănci mari (HSBC, Barclays, Lloyds și Natwest) raportate recent pentru prima jumătate a anului 2023, Positive Money estimează că ar putea fi strânse 20,3 miliarde de lire sterline (echivalentul a aproximativ 720 de lire sterline/gospodărie).

Marea Britanie a impus ultima dată o taxă excepțională bancară în 1981, în timpul mandatului de premier al lui Margaret Thatcher, când a fost aplicată o taxă unică de 2,5% asupra depozitelor băncilor după ce ratele dobânzilor au fost majorate la niveluri record pentru a combate inflația cu două cifre, conform sursei citate.

Giorgia Meloni taxează dur băncile

Anunțul Italiei de a impune un impozit unic de 40% pe profiturile băncilor rezultate din ratele mai mari ale dobânzilor a produs unde de șoc și pe burse, nu doar în societate. După mai multe critici, Ministerul de Finanțe al Italiei a revenit asupra deciziei și a declarat că taxa va fi plafonată la 0,1% din active.

La începutul lunii septembrie, ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a declarat că noul impozit al Italiei pe profiturile băncilor poate fi îmbunătățit și că nu acceptă să fie considerată „o taxă neloială”, conform presei locale.

CITIȚI ȘI:

Ministrul Finanțelor explică schema prin care băncile din România evită impozitul pe profit. Fiscul „cunoaște aceste operațiuni și nu le mai tolerează”

VIDEO | Marcel Boloș: „Se va stabili un termen rezonabil pentru măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare”