Ziarul britanic The Guardian analizează alegerile parlamentare din Republica MOLDOVA. O miză majoră pentru viitorul țării

Republica Moldova organizează duminică, 28 septembrie, alegeri parlamentare, care sunt decisive pentru viitorul țării. În primul rând, scrutinul de mâine va arăta dacă direcția rămâne una pro-europeană și orientată către aderarea la UE sau dacă balanța se va înclina, din nou, spre Rusia.

Președintele țării, Maia Sandu, a catalogat alegerile „cele mai importante din istoria acestei mici țări”.

De ce sunt atât de importante

O analiză făcută de cotidianul britanic The Guardian caută să explice miza acestui scrutin electoral.

Moldova are o populație de 2,4 milioane de locuitori și se află între România și Ucraina, putând fi considerată epicentrul Europei, în acest moment, prin importanța deosebită pe care o are.

ULTIMA ORĂ Sorin Grindeanu recunoaște înfrângerea PSD-ului în cursa pentru Capitală: „Un scor de 20% nu ne satisface”. Cum comentează scorul Ancăi Alexandrescu

00:51

NEWS ALERT Anca Alexandrescu, revelația alegerilor, care s-a clasat pe locul 2: „Este doar începutul!” Secretele celei care a îngenuncheat PSD-ul

00:35

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Republica Moldova are nevoie de mult ajutor extern pentru a evita să ajungă sub controlul Rusiei – „Europa nu își poate permite să piardă și Moldova”.

Într-adevăr, poziția geografică și relația directă cu NATO, prin granița cu România, fac din Moldova un actor diplomatic mai relevant decât ar putea părea din dimensiunea mică a țării.

În 2021, cetățenii au ales partidul pro-occidental PAS, condus de Maia Sandu. După izbucnirea războiului din Ucraina, Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană și țara a primit rapid statutul de candidat. Obiectivul: aderarea până în 2030.

În 2024, Maia Sandu a câștigat un nou mandat prezidențial, însă referendumul privind aderarea la UE, organizat în aceeași zi, a trecut la limită, grație voturilor aduse din diaspora; în Moldova, referendumul a picat.

Acest rezultat a pus în balanță dorința reală a populației privind traiectoria politică.

Au existat și acuzații de influență rusă, inclusiv o schemă în care 15 milioane de dolari ar fi ajuns la aproximativ 130.000 de alegători (echivalentul a 10% din electorat).

Principalii actori politici

În 2025, sondajele de opinie arată că PAS ar putea pierde majoritatea parlamentară, fiind contestat de partide pro-ruse sau de formațiuni naționaliste. Iar fără o majoritate parlamentară, reformele cerute de Bruxelles pentru aderarea la Uniunea Europeană ar putea întârzia.

Maia Sandu a avertizat că un guvern pro-Moscova ar fi „rampa de lansare pentru atacuri hibride asupra Uniunii Europene”. „Nu poate exista o UE sigură, nici o Polonie, Franță și Germania sigure fără o Moldovă independentă”, a transmis și premierul Poloniei, Donald Tusk, în timpul unei vizite la Chișinău.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost fondat în 2016 de Maia Sandu, absolventă Harvard și fostă angajată a Băncii Mondiale. Ea îl are alături pe Dorin Recean, care este economist și ocupă funcția de prim-ministru.

Principalii contracandidați în cursa parlamentară sunt grupările din Blocul Patriotic, în frunte cu fostul președinte al Moldovei, Igor Dodon. Aceștia promovează intens, în discursul lor, apropierea Republicii Moldova de Rusia.

Blocul Alternativa, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, și de Alexandru Stoianoglo, fost procuror general și adversarul Maiei Sandu la ultimele alegeri prezidențiale (a câștigat scrutinul în țară, dar în final a fost învins de voturile venite din diaspora), critică Guvernul Recean pentru lipsa de progrese în domeniul infrastructurii și al nivelului de trai.

Partidul Blocul Alternativa se prezintă drept pro-european, dar unii experți cred că are rolul de a slăbi PAS și de a păstra influența rusă.

În competiție se află și Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, cunoscut pentru mesajele sale populiste. Cu toate acestea, oamenii lui Ilan Șor, condamnat pentru fraudă și aflat în exil, nu apar pe buletinul de vot.

Cum se votează

Cetățenii moldoveni aleg 101 deputați prin vot proporțional. Diaspora, estimată la un milion de moldoveni, poate decide rezultatul, dovadă că în trecut sprijinul său a fost decisiv pentru victoria PAS și pentru referendumul pro-UE.

Un alt factor important îl reprezintă cei peste 277.000 de alegători din Transnistria, regiune separatistă pro-rusă. De obicei, participarea lor la vot a fost redusă, dar există suspiciuni că Moscova a intensificat campaniile de dezinformare acolo.

Ce scenarii sunt posibile

Sondajele recente arată un mic avantaj pentru partidul PAS, condus de Maia Sandu, însă fără garanția unei majorități în cadrul acestor alegeri de pe 28 septembrie.

Posibilele variante includ o victorie a PAS, un Parlament fragmentat, care ar duce la negocieri, sau chiar un succes al forțelor pro-ruse, cu sprijinul partidelor de centru.

În cea mai întunecată situație, cursul european al Moldovei ar fi pus în pericol. Incertitudinea cea mai mare este alimentată de temerile privind amestecul Rusiei. Autoritățile au arestat recent 74 de persoane, suspectate de implicare într-un plan de destabilizare finanțat de Moscova.

Premierul Recean a declarat că Rusia a investit „sute de milioane de euro pentru a asedia țara noastră”. Kremlinul a negat, totuși, acuzațiile de intervenție asupra procesului electoral din Moldova.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

ALEGERI în Republica Moldova | Gândul a surprins principalele momente din culisele campaniei

Cutremur în ajunul alegerilor parlamentare de peste Prut. Partidul „Inima Moldovei” al Irinei Vlah, EXCLUS de pe listele electorale

Băsescu nu mai poate de grija Moldovei. Și el trage un semnal de alarmă. Îndeamnă diaspora să iasă la vot