„Voi câștiga data viitoare”. Această promisiune făcută în forul interior este o constantă îngrijorătoare. Toți cei care sunt dependenți de jocurile de noroc își spun în gând că au pierdut doar pentru că au avut ghinion. Și se iluzionează că „mâine” va fi mult mai bine, vor recupera toți bani pierduți în fiecare zi, și vor avea – în cele din urmă – profit. Un jucător dependent plusează, de fiecare dată. Presiunea sumelor pierdute este uriașă, iar dorința de câștig devine idealul suprem, în sensul negativ al expresiei.
Din păcate, în cele mai multe dintre cazuri, efectul este invers. Sunt pierdute sume din ce în ce mai mari de bani, dependenții de jocuri de noroc interacționează din ce în ce mai puțin cu familia și cu toți cei din jurul lor.
Continuă să joace, continuă să piardă. Renunțarea la jocurile de noroc pare doar o Fata Morgana. Iar drama se accentuează și este multiplicată la o scară uriașă.
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a fost înființat ca organism unic de specialitate în scopul gestionării unitare a unor baze de date și a unui sistem informatic de monitorizare și control.
Ideea centrală este diminuarea evaziunii fiscale în domeniu și creșterea încasării taxelor și impozitelor la bugetul de stat.
Însă asta nu este totul. La nivelul conducerii ONJN s-au făcut și se fac eforturi mari pentru ca dependenții de jocuri de noroc să se „vindece”. Iar un astfel de medicament-minune este autoexcluderea.
În exclusivitate pentru Gândul, Vlad-Cristian Soare – președintele ONJN – a precizat că, la acest moment, procedura de autoexcludere este funcțională. Totuși, avertizează acesta, „legislația la nivel primar privind procedura de autoexcludere este lacunară”.
Atunci când Vlad-Cristian Soare a preluat mandatul de președinte ONJN – în data de 24 aprilie 2025 – existau peste 30.000 de cereri de autoexcludere blocate. Acum, nu mai puțin de 50.000 de persoane beneficiază de această protecție.
„La preluarea mandatului nu exista un sistem de autoexcludere care să ofere protecție persoanelor vulnerabile. Erau peste 30.000 de cereri de autoexcludere blocate, iar baza de date nu era corect gestionată.
La nici două luni de la preluarea mandatului, am emis un Ordin și am făcut procedura de autoexcludere funcțională. Azi peste 50.000 de persoane se bucură de această protecție.
Cu toate acestea, legislația la nivel primar privind procedura de autoexcludere este lacunară. Nu poate fi completată prin acte normative secundare sau terțiare”, a avertizat președintele ONJN.
Președintele ONJN a mai precizat, pentru Gândul, că a fost înaintată către Ministerul de Finanțe o propunere de ordOnanță de urgență pentru eliminarea tuturor carențelor legislative existente.
Vlad-Cristian Soare a prezentat, punctual, și principalele măsuri care au fost propuse. Din păcate, România are, încă, un guvern interimar, ceea ce face imposibilă adoptarea ordonanțelor de urgență.
„Astfel, pentru a asigura o protecție sporită, am înaintat Ministerului de Finanțe o propunere de ordonanță de urgență, prin care dorim să fie eliminate toate carențele legislative existente privind procedura autoexcluderii.
Principalele măsuri propuse au sunt:
Din păcate, până în prezent propunerea nu a putut fi adoptată, guvernul neavând posibilitatea de a adopta ordonanțe de urgență în această perioadă”, a precizat președintele ONJN.
Totuși, ONJN și ICI București au semnat un protocol de colaborare. Astfel, a fost dezvoltată o soluție informatică pentru îmbunătățirea sistemului de autoexcludere a jucătorilor, a mai menționat Vlad-Cristian Soare. Însă nu va putea fi implementată decât după ordonanța de urgență a guvernului.
„Cu toate acestea, pentru a nu pierde timp, în această perioadă Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București au semnat un protocol de colaborare prin care a fost dezvoltată o soluție informatică pentru îmbunătățirea sistemului de autoexcludere a jucătorilor.
Nu în ultimul rând, în scopul consolidării sprijinului acordat persoanelor vulnerabile, ONJN derulează Programul Național de Interes Public «Conștient și Liber», destinat finanțării proiectelor de prevenire a comportamentelor de risc, informare, consiliere și combatere a efectelor sociale generate de jocul problematic.
Prin acest program, a fost lansat primul apel în valoare de 5.000.000 de euro, prin care ONG-uri sau autoritățile publice primesc finanțări nerambursabile pentru programe privind prevenția și tratarea adicției de jocuri de noroc”, a mai declarat Vlad-Cristian Soare, în exclusivitate pentru Gândul.