Ciudata poveste a studiului INSCOP/Nostalgia comunistă și miliardul de euro/Cât a costat cercetarea și care e “planul SECRET” de pe masa lui Bolojan

Marți, 22 iulie 2025, în sala Transilvania din incinta Palatului Victoria, au fost prezentate rezultatele unei cercetări de piață – „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”. Studiul a fost realizat de INSCOP Research, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Rezultatele acestui sondaj au lovit ca un val seismic opinia publică din România, concluzia fiind aceea că în țara noastră își face simțită, îngrijorător, o „nostalgie” pentru regimul comunist eliminat în 1989 și trebuie acționat de urgență.

Gândul devoalează, în exclusivitate, adevărata poveste din spatele acestui sondaj –  parte integrantă a unui plan ai cărui „actori” principali sunt IICMER, INSCOP și Guvernul României – despre care nu s-a știut absolut nimic până acum.

SOCIAL Ce amenzi riști pentru lipsa triunghiurilor, a trusei medicale și stingătorului în 2025

07:32

ACTUALITATE 5 Decembrie, calendarul zilei: Bogdan Stelea împlinește 58 de ani, Nicolae Văcăroiu face 82. Moare Regele Mihai I, la 96 de ani

07:15

Planul de acțiune, conceput în „laboratorul” IICCMER

Potrivit rezultatelor acestui studiu realizat de INSCOP la comanda IICCMER, Nicolae Ceaușescu este perceput de peste 62% dintre cei chestionați ca un „lider bun”, iar peste 63% dintre aceștia sunt de părere că România se îndreaptă către o direcție greșită.

Cei mai mulți dintre cei chestionați telefonic au răspuns că înainte de 1989 se trăia mai bine decât în prezent.

• „Planul de acțiune” a fost conceput chiar la IICCMER, acolo unde președinte este prof. univ. dr. Daniel Șandru, într-o perioadă de tranziție politică, atunci când Marcel Ciolacu i-a predat „ștafeta” lui Ilie Bolojan, iar acesta a devenit premier al României.
• Nici alegerea INSCOP Research nu este întâmplătoare, cu atât mai mult cu cât sociologul Remus Ștefureac – directorul INSCOP – are un background interesant la nivel de structuri informative ale statului român. În perioada în care George Maior a fost director al Serviciului de Informații (SRI), Remus Ștefureac i-a fost șef de cabinet.
• Întreaga schemă în care apar Guvernul României, IICMER și INSCOP a fost premeditată și implementată punctual, chiar dacă, deocamdată, „Planul de acțiune”, în ansamblu, nu a fost încă aprobat. Dar se află la Cancelaria premierului Ilie Bolojan.

Gândul dezvăluie, în exclusivitate, și câți bani au fost cheltuiți pentru realizarea cercetării pe care a comandat-o IICCMER-ul condus de Daniel Șandru și a fost realizată de INSCOP-ul condus de Remus Ștefureac.

Sondajul INSCOP și reacția rapidă a lui Nicușor Dan

Spre deosebire de alte studii, cercetarea „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei” a trezit reacția rapidă a lui Nicușor Dan, președintele României, așa cum nu s-a mai întâmplat până acum.

Acesta s-a declarat „îngrijorat profund” de rezultatele sondajului și a concluzionat că principalul motiv pentru care românii ar „idealiza comunismul” este acela că nu mai au încredere în clasa politică din ultimele trei decenii.

„Nostalgia” pentru comunism, a mai scris Nicușor Dan pe platforma X, este o „reacție firească”, dar a adăugat și că aceste rezultate au apărut pe fondul unor „campanii de dezinformare”.

Remus Ștefureac vrea 1 miliard de euro pentru lupta împotriva războiului informațional

Rezultatele acestui studiu de piață – potrivit sociologului Remus Ștefureac, directorul INSCOP – arată „o prăpastie imensă între realitate și percepția populației României cu privire la regimul comunist, creionând tabloul unei societăți aproape complet fragilizate în fața războiului informațional / hibrid / cognitiv care face deja ravagii în casa noastră”. 

Remus Ștefureac a identificat problema și tot el are și soluția, în contextul în care bugetul pentru Apărare al României va crește la 5% din PIB. Acesta propune ca nu mai puțin de 1 miliard de euro să fie alocat pentru mijloace prin care ar putea fi combătut războiul informațional, iar rezultatele sondajului INSCOP sunt „argumentul” esențial în scenariu.

„Noi ne pregătim de creşterea bugetului Apărării (…), este o problemă de securitate naţională. (…) Ne pregătim de creşterea bugetului Apărării, 3,5% plus 1,5% , 5 %. Doar pentru programul F35 vom aloca 7 miliarde (…) Dar dacă România poate să aloce, realmente, 7 miliarde de euro absolut necesar pentru un astfel de program, oare nu poate să aloce 1 miliard de euro, aş spune, pentru construirea de capabilităţi de combatere a războiului informaţional”, a adăugat Remus Ștefureac.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research

Ștefureac: „Să cheltuim resurse pentru capabilități de combatere a agresiunilor informaționale”

În exclusivitate pentru Gândul, Remus Ștefureac a declarat că această nostalgie pentru regimului comunist este un fenomen – regăsit și în alte foste țări comuniste – și a insistat că sunt necesare investiții masive pentru a contracara tendința de nemulțumire care se află pe un trend ascendent.

„E un fenomen care nu se întâmplă doar în România. Îl regăsim și în majoritatea statelor central și est-europene, în landurile fostei Republici Democrate Germane. Mari sunt cifrele la noi, sunt un pic cam mari față de măsurători anterioare. Nu studii de asemenea amplitudine, dar am mai făcut… Acum 10 ani, de exemplu, avem 45% dintre români care credeau că regimul comunist a fost un lucru bun. Acum sunt sunt 56%.

Noi n-am făcut o educație pe acest subiect în ultimii 35 de ani. Educație serioasă, inclusiv cu generațiile tinere, dar și și cu generațiile care au crescut în perioada aceea. Este un tip de agresiune hibridă (n.red. – întrebat dacă această creștere a numărului de „nostalgici” a apărut din cauza unui „război informațional”), care se întâmplă peste tot în Uniunea Europeană”, spune Remus Ștefureac.

Pelerinaje la Sighet, nu la mănăstiri

Acesta spune că statul român ar trebui să investească nu numai în pelerinaje ale elevilor la mănăstiri, ci și la Sighet, pentru a conștientiza ce a însemnat „tortura în timpul regimului comunist”.

„E nevoie de foarte multe resurse investite în educație, în cultură și în construirea de capabilități, măcar pentru a detecta din timp astfel de agresiuni, dar în primul rând în educație și cultură. Autoritățile noastre locale investesc – uneori masiv și în perioada electorală – fonduri semnificative în diverse pelerinaje în mănăstiri.

Întoarcerea la credință e foarte bună, dar oare statul român poate să investească în niște pelerinaje ale elevilor României, de exemplu, în Maramureș, o zonă atât de frumoasă de vizitat? Dar există și un memorial la Sighet, unde copiii pot să învețe ce a însemnat tortura în timpul regimului comunist, să învețe ce a însemnat lipsa de libertate.

Dacă noi cheltuim pentru a ne apăra țara – și bine că o facem -, cred că putem să alocăm chiar și în perioade de – sau poate mai ales – în perioade de austeritate. Să cheltuim resurse pentru educație, cultură și pentru capabilități de combatere a agresiunilor informaționale care ne pun în genunchi democrația”, a mai declarat Remus Ștefureac, directorul INSCOP, în exclusivitate pentru Gândul.

Daniel Șandru, președintele IICCMER: „O problemă de securitate națională”

Daniel Șandru – președinte executiv al IICCMER, instituția care a comandat acest sondaj, parte a „planului de acțiune” pregătit de Guvern, IICCMER și INSCOP, devoalat de Gândul – păstrează linia „planului de acțiune” și avertizează că România se află în fața unei probleme de securitate națională.

Afirmația are la bază, bineînțeles, chiar rezultatele sondajului realizat de INSCOP la comanda IICCMER.

„Ne aflăm, din păcate, într-un moment în care nostalgia față de regimul comunist nu mai este doar o chestiune de opinie sau o vulnerabilitate culturală. Este, o spun răspicat, o problemă de securitate națională. Ca Președinte executiv al IICCMER, nu cred că suntem într-un scenariu catastrofic. Dar nu ezit să afirm că ne aflăm la un singur pas de un asemenea scenariu. Iar acel pas se poate face, paradoxal, nu printr-o decizie majoră, ci printr-o continuare a pasivității”, a precizat președintele executiv al IICCMER la momentul lansării acestui sondaj.

Daniel Șandru – președintele IICCMER

Cât a costat sondajul INSCOP / „Am lucrat la planul de acțiune”

Contactat de Gândul, prof. univ. dr. Daniel Șandru – președintele IICCMER – a fost cel care a recunoscut că există un plan de acțiune din care face parte și această cercetare realizată de INSCOP.

Planul de acțiune a fost depus la Cancelaria Prim-Ministrului României, pentru a fi aprobat. Nu este public și a fost conceput, potrivit lui Daniel Șandru, în perioada în care șefia Guvernului României a fost preluată de Ilie Bolojan.

„Planul de acțiune nu este public, deocamdată, pentru că nu a fost asumat la nivel guvernamental.

Am lucrat la el și l-am adus în atenția Cancelariei Prim-Ministrului, fix în perioada de interstițiu, să spunem așa, perioada care a determinat plecarea din funcție a prim-ministrului Marcel Ciolacu și venirea în funcție a domnului prim-ministru Bolojan.

Chiar în perioada campaniei electorale, cred… Urmează o decizie. De altfel, în luarea de cuvânt cu ocazia deschiderii evenimentului, de la Palatul Victoria, de marți, șeful Cancelariei Prim-Ministrului a nominalizat acest plan.

• Lucrăm la un site care să se adreseze generației tinere, cu ajutorul unor influenceri, cu ajutorul unor personalități, prin jocuri virtuale, să demontăm miturile nostalgiei după comunism.
• Lucrăm cu experți internaționali și din țară pentru elaborarea unui kit de predare a disciplinei care devine obligatorie începând cu noul an școlar – 2025/2026 -, Istoria Comunismului din România. Este foarte important cum se predă.

Cercetarea a costat, cu tot cu TVA, 26.180 de euro, prețul pieței. Comandarea unor sondaje de opinie este una dintre atribuțiile legale ale IICCMER”, a declarat președintele IICCMER, în exclusivitate pentru Gândul.

Sondajul INSCOP realizat la comanda IICCME – „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei” – poate fi parcurs, integral, AICI.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Firma cedată de Olăroiu Jr., obligată să plătească 1,6 milioane € către SPIRMINA, societatea implicată în scandalul EximBank

Cum a intrat MILIONARUL implicat în scandalul EximBank într-o combinație de 900.000 € alături de controversatul afacerist Năsturică

Ilie Bolojan și Doamna au cinat în secret, sub paza SPP, cu „rechinul imobiliar” nr. 1 din… În ziua când a preluat șefia PNL, a sărbătorit intim la un italian, în separeu

Acționarul principal al BRD România, Société Générale, este vizat de o anchetă internațională în Franța și Luxemburg

Deținuți escrocați cu zeci de mii de euro de un condamnat protejat chiar de către conducerea Penitenciarului Jilava. Bărbatul este un fost arbitru FRF