Acționarul principal al BRD România, Société Générale, este vizat de o anchetă internațională în Franța și Luxemburg

Société Générale, una dintre cele mai importante instituții bancare din Franța, se află în centrul unei anchete de proporții și se confruntă cu acuzații grave de spălare de bani și fraudă fiscală. Ancheta preliminară a fost declanșată încă din anul 2024 de Procuratura Financiară Națională, iar în 24 iunie 2025, autoritățile franceze au făcut percheziții la birourile băncii din cartierul de afaceri La Défense din Paris, dar și în Luxemburg. Ramificațiile acestei anchete declanșate de autoritățile franceze ar putea avea un efect de tsunami și în România, după ce, în anul 1999, Société Générale a devenit acționar majoritar și deține acum 60,2% din pachetul de acțiuni al BRD – Banca Română pentru Dezvoltare.

De-a lungul timpului, însă, filiale ale Société Générale au avut probleme penale din cauza unor directori nu doar în Franța, ci și în România, unde Société Générale este acționar majoritar.

SPORT FCSB – Dinamo 0-0. „Ce lipsește? Nu știu, mingi pe acolo, ocazii și să se scuture plasa”

11:43

ACTUALITATE Cum justifică hotelul Simonei Halep din Poiana Brașov prețurile șoc la pachetele de Anul Nou. Lista invitaților la petrecerea din noaptea de Revelion

11:33

Au fost cazuri în care chiar de la nivel de conducere s-a ajuns la păgubirea unor clienți, persoane fizice sau societăți comerciale care și-au lăsat economiile în grija BRD.

Société Générale are operațiuni extinse la nivel global și a mai fost implicată în controverse legate de tranzacții financiare „opace” sau practici cu grad ridicat de risc fiscal.

• Patru persoane, inclusiv directori ai băncii, au fost reținute, iar locuințele lor au fost percheziționate în operațiunea de la sfârșitul lunii iunie.
• Ulterior, una dintre aceste persoane a fost eliberată, în timp ce pentru alte trei s-a dispus prelungirea reținerii. (mai multe detalii AICI)
• Ancheta a fost încredințată Oficiului Național Antifraudă (ONAF) și vizează mai multe infracțiuni: fraudă fiscală, fraudă fiscală în formă organizată sau agravată și asocierea infracțională, potrivit unor surse judiciare franceze.

Ancheta declanșată de autoritățile franceze urmărește să verifice dacă un departament al Société Générale a propus și a realizat aranjamente în scopuri esențial fiscale în beneficiul marilor companii franceze, printre care este nominalizată compania Lactalis – gigantul din industria laptelui.

Potrivit Le Figaro, „schemele” gigantului din industria lactatelor „treceau prin structuri create de directorii Société Générale din Luxemburg”.

Potrivit surselor judiciare franceze, faptele de care este acuzată Société Générale au fost „probabil comise începând din 2009, în Franța și în străinătate, în special în Luxemburg”, o țară profitabilă pentru banca franceză.

Ordin european de anchetă

La rândul lor, autoritățile din Luxemburg au confirmat participarea la această anchetă transfrontalieră care vizează Société Générale.

Acestea au precizat că, la solicitarea părții franceze, 24 de ofițeri ai departamentului economic și financiar al serviciului de poliție judiciară din Luxemburg au fost implicați în perchezițiile din 24 iunie 2026, desfășurate la sediul Société Générale de pe Boulevard Royal din orașul Luxemburg. (informații suplimentare AICI)

Perchezițiile de la sediul Société Générale din Luxemburg s-au desfășurat în baza unui ordin european de anchetă, mecanism care le permite autorităților judiciare dintr-un stat membru să solicite unui alt stat membru să adune probe pentru o anchetă penală.

„Infracțiunile ar fi fost comise la Paris, în Franța, și în străinătate, în special în Luxemburg, de la 1 ianuarie 2009 până în prezent”, a declarat purtătorul de cuvânt al Procuraturii din Luxemburg.

Société Générale, acționar principal la BRD

În luna decembrie a anului 1998 s-a semnat un acord între Société Générale şi Fondul Proprietăţii de Stat, autoritatea care gestiona, la momentul respectiv, participaţiile statului român. Société Générale a subscris o majorare de capital de 20% şi a cumpărat un pachet de acţiuni care i-a permis să devină proprietara a 51% din capitalul majorat al BRD.

• Acum, Société Générale deține 60,1683% din acțiuni de la BRD.
• Ceilalți acționari ai BRD dețin, potrivit informațiilor publicate pe site-ul instituției, 39,8317% din acțiuni.
• Achiziția BRD a fost realizată contra sumei de 150 milioane dolari.

În anul 2003, Banca Română pentru Dezvoltare a devenit BRD – Groupe Société Générale în urma unei campanii de rebranding.

Maria Rousseva, CEO al BRD Groupe Société Générale, indem­nizaţie anuală de circa 2 milioane de lei brut + alte beneficii

În 2001, BRD a fost listată la Bursa de Valori Bucureşti.

În 26 iunie 2025, după declanșarea anchetei autorităților franceze, în colaborare cu cele din Luxemburg, acțiunile BRD au suferit o ușoară scădere.

Ulterior, la câteva zile distanță – în data de 30 iunie 2025 – acțiunile BRD erau pe „plus”.

În data de 4 iulie 2025, acțiunile înregistrau din nou o scădere.

În luna aprilie a acestui an, Maria Rousseva, CEO al BRD Groupe Société Générale, a precizat că „BRD a avut un început de an bun”.

„BRD a înregistrat o creștere susținută a veniturilor, iar raportul cost-venit a fost îmbunătățit, beneficiind de un impuls comercial dinamic, menținut și de cheltuieli operaționale mai reduse comparativ cu ritmul de creștere a veniturilor”, a transmis Maria Rousseva.

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul Bursei de Valori București, BRD Groupe Société Générale a avut, în primul trimistru al anului 2025, un profit net de 350 milioane de lei.

• Maria Rousseva a fost numită la conducerea BRD Groupe Société Générale la sfârșitul anului 2023, după ce primise aprobarea BNR în luna noiembrie.
• În anul 2024, Maria Rousseva a încasat o remuneraţie fixă compusă din indem­nizaţie anuală de circa 2 milioane de lei brut şi beneficii în natură în valoare de 102.377 lei brut.
• Remuneraţia variabilă acordată pentru performanţa anului 2024 a fost de 355.000 euro brut, din care a intrat în drepturi, în martie 2025, pentru suma de 142.000 euro brut, potrivit raportului de remunerare al BRD.

Maria Rousseva, CEO al BRD Groupe Société Générale

Numirea Mariei Rousseva la conducerea BRD Groupe Société Générale a ridicat semne de întrebare de la bun început.

Rousseva, de naționalitate bulgară, avea, la momentul respectiv, reședința la Moscova și s-a discutat despre „redirecționarea” unor personaje cu funcții-cheie, aflate anterior în structurile de conducere ale unor bănci cu activitate pe teritoriul Rusiei lui Vladimir Putin, către zona bancară balcanică, inclusiv România.

„Maria Rousseva, școlită de Rusia”

Trebuie specificat că Société Générale a fost una dintre primele corporații occidentale care au plecat din Rusia după începerea războiului din Ucraina, riscând să piardă întreaga afacere dacă nu o vindea, acesta fiind și motivul pentru care tranzacția a fost efectuată ”în pierdere”.

• Maria Koytcheva Rousseva a fost director general adjunct al Rosbank – în luna octombrie a anului 2020, banca s-a clasat pe locul 11 ​​într-un clasament al băncilor rusești în ceea ce privește activele.
• A ocupat funcția de Director General Adjunct în Comitetul de Direcție al BRD.

„Legăturile Mariei Rousseva, școlită de Rusia, cu regimul lui Vladimir Putin sunt evidente, anterior aceasta fiind director general adjunct al Rosbank, bancă vândută de Société Générale la trei săptămâni de la invazia rusă în Ucraina, către Interros Capital, fond deţinut de Vladimir Potanin, un oligarh rus apropiat de Vladimir Putin. O pierdere netă în contul de profit și pierdere al Grupului de aproximativ 3,2 miliarde de euro, s-a transmis la momentul tranzacției.

Chiar dacă Société Générale a fost printre primele bănci care s-au retras din Rusia după începerea războiului din Ucraina, oamenii acestora au fost direcționați către funcții cheie din zona balcanică, Mariei Rousseva revenindu-i portofoliul din România”, au declarat sursele Gândul, în exclusivitate.

Maria Rousseva s-a dovedit a fi, de-a lungul timpului, un personaj discret, cu apariții publice rare, prin comparație cu omologii săi din alte entități bancare.

Dosarul „Fraudă la BRD”, cu prejudiciu de zeci de milioane de euro, judecat de peste 10 ani

De peste 10 ani, un dosar legat de o fraudă de zeci de milioane de euro la BRD a avut aproape 180 de termene de judecată! În luna ianuarie a anului 2024, magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au fixat un termen de 1 an judecătorilor de la Curtea de Apel București (CAB) pentru soluționarea acestui dosar.

Dosarul unei fraude uriașe la BRD se judecă din anul 2013! În acest dosar au fost trimise în judecată peste 50 de persoane, printre care și oameni de afaceri cunoscuți.

Dosarul „Fraudă la BRD” – instrumentat de procurori ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Structura Centrală – a vizat o grupare de crimă organizată. Gruparea era coordonată de persoane influente din mediul de afaceri din Capitală, care ar fi luat ilegal credite bancare pentru circa 35 de firme, cu sprijinul unor directori ai băncilor, prejudiciul estimat fiind de zeci de milioane de euro.

„Membrii grupării, precizează anchetatorii, au beneficiat şi de sprijinul a doi evaluatori autorizaţi, suspectaţi că au întocmit rapoarte de evaluare pentru bunuri imobile la sume depăşind valoarea reală, în vederea ipotecării bunurilor cu ocazia încheierii contractelor de creditare. Contractele de garanţie ipotecară cu privire la aceste bunuri imobile erau încheiate şi autentificate de către trei notari publici, suspectaţi că supraevaluau bunurile, raportat la valoarea de piaţă şi la valoarea înscrisă anterior în contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu privire la aceleaşi bunuri, actele astfel încheiate fiind utilizate ulterior de către membrii grupării în vederea obţinerii în mod ilegal a creditelor bancare”, transmiteau reprezentanții DIICOT.

În acest dosar, sunt suspectaţi că au sprijinit activitatea infracţională „şase directori executivi şi directori comerciali ai unităţii bancare, prin coordonarea procedurii de selecţie a firmelor, avizare pentru risc şi de aprobare a creditelor, deşi documentaţiile firmelor nu întruneau cerinţele legale, dar şi 12 funcţionari bancari, dintre care opt consilieri de clientelă şi patru directori de agenţii din cadrul unităţii bancare, în cursul gestionării dosarelor de creditare”, au mai precizat procurorii DIICOT

Potrivit informațiilor obținute de Gândul, dosarul are următorul termen la fond, la Curtea de Apel București, în data de 12 septembrie 2025.

2025 – BRD, bună de plată!

Ancheta declanșată de autoritățile franceze și luxemburgheze la Société Générale vizeză acuzații extrem de grave – spălare de bani și fraudă fiscală.

Unda de șoc, deocamdată, nu a ajuns și în România, deși, așa cum prezentam mai sus, o scădere a prețului acțiunilor la BVB a survenit declanșării anchetei din Franța, care se află în plină desfășurare.

De-a lungul timpului, nici BRD România – BRD Groupe Société Générale SA –   nu a fost scutită de „emoții”, mai ales că unii dintre directorii companiei s-au aflat în centrul atenției.

În luna februarie a anului 2025, magistrații de la Curtea de Apel Cluj au decis ca BRD – Groupe Société Générale SA să plătească daune materiale într-un proces care are ca obiect „acțiune în răspundere delictuală”.

„Admite în parte apelul declarat de apelanţii BERINDE GRIGORE şi BERINDE DELIA VIRGINIA împotriva sentinţei civile nr. 699 din 20 iulie 2020 pronunţată de Tribunalul Maramureş în dosarul nr. 2574/117/2018, pe care o schimbă în parte după cum urmează:

• Obligă pârâta BRD – Groupe Société Générale A. să achite reclamanţilor Berinde Grigore şi Berinde Delia Virginia suma de 578.798,90 lei (536.828,73 lei + 41.970,17 lei), daune materiale cu dobândă legală penalizatoare începând din data de 08.06.2021 şi până la plata integrală a acestui debit.
• Obligă pârâta BRD – Groupe Société Générale S.A. să achite reclamantului Berinde Grigore suma de 250.000 lei cu titlu de daune morale şi reclamantei Berinde Delia Virginia suma de 250.000 lei cu titlu de daune morale. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei civile apelate.

Respinge apelul declarat de apelanta BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE S.A. împotriva încheierii civile din data de 23 octombrie 2019 şi a sentinţei civile nr. 699 din 20 iulie 2020, ambele pronunţate de Tribunalul Maramureş în dosarul nr. 2574/117/2018. Cheltuielile judiciare în cuantum de 11231,47 de lei rămân în sarcina statului.

• Obligă intimata BRD Groupe Société Générale A. să plătească statului suma de 133,45 lei contravaloarea ajutorului public judiciar.
• Obligă apelanţii Berinde Grigore şi Berinde Delia Virginia să plătească intimatei BRD Groupe Société GénéraleA. suma de 1.000 de lei cheltuieli de judecată în ambele faze ale apelului şi suma de 864,96 lei cheltuielilor de judecată ocazionate în recurs în al doilea ciclu procesual.
• Obligă intimata BRD Groupe Société Générale A. să plătească apelanţilor-reclamanţi suma de 100 de lei cu titlu de taxă judiciară de timbru în apel. Compensează cheltuielile de judecată ale apelanţilor şi ale intimatei şi, în final, obligă apelanţii Berinde Grigore şi Berinde Delia Virginia să plătească intimatei BRD – Groupe Société Générale S.A. suma de 1.764,96 de lei.

Respinge cererea BRD Groupe Société Générale S.A. de acordare a cheltuielilor de judecată ocazionate în recurs în primul ciclu procesual.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Calea de atac se depune la Curtea de Apel Cluj. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei, azi 04.02.2025. Document: Hotărâre – 36/2025  04.02.2025”, au hotărât judecătorii de la Curtea de Apel Cluj.

Recursul se va judeca la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar primul termen de judecată nu a fost, încă, fixat.

2024 – BRD, obligată de CAB să plătească daune de peste 4,7 milioane de lei

În anul 2006, firma CON&EX&PRO SRL din județul Argeș a deschis un cont bancar la BRD Groupe Société Générale SA, în vederea derulării operațiunilor economice, potrivit datelor de pe portalul instanțelor de judecată.

• Au trecut trei ani de la deschiderea contului și, în anul 2009, reprezentanții firmei au observat că, pe contul societății, au existat rulaje paralele, frauduloase, neacceptate de societate și niciodată solicitate.
• În urma verificărilor şi a comunicărilor făcute de bancă, firma a constatat că, printr-o metodă infracțională, lucrători ai băncii şi oameni de afaceri aflați în relații de încredere cu aceștia ar fi format un grup infracțional care, prin fals, înșelăciune, prin substituire de semnături şi de persoane, prin completare de documente falsificate, au derulat operațiuni financiare pe creditul şi contul firmei.
• Era vorba despre sume mari, pe o perioadă de timp foarte lungă, de circa un an de zile. Tot acest mecanism fraudulos a fost reclamat organelor de poliție.

În anul 2019, după ce firma argeșeană a intrat în faliment, BRD a fost chemată în judecată. În data de 25.11.2022, Tribunalul București a respins cererea de chemare în judecată ca „neîntemeiată”.

„Respinge cererea de chemare în judecată precizată ca neîntemeiată. Obligă reclamanta să platească pârâtei suma de 20.000 lei onorariu avocat redus și 3.000 lei onorariu expert, cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare”, au decis magistrații de la Tribunalul București.

Numai că, în luna martie a anului 2022, Curtea de Apel București a admis apelul făcut de firma argeșeană și a decis că BRD-GSG SA trebuie să plătească 4.702.187 lei, cu titlu de prejudiciu material.

Sentința nu a fost definitivă, iar BRD-GSG SA a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Anulează apelul formulat de apelanta Borcia Andreea ca netimbrat. Admite apelul declarat de apelanta-reclamantă Con Ex Pro SRL prin lichidator Prolex IPURL. Schimbă în parte sentinţa atacată.

• Obligă pârâta BRD-GSG SA la plata către reclamantă a sumei de 4.702.187 lei, cu titlu de prejudiciu material, precum şi a dobânzii legale aferente, ce se va calcula, începând cu 01.01.2007 şi până la 31.08.2011, conform art. 3 alin. 1 din OG nr. 9/2000, iar începând cu 01.09.2011 şi până la rămânerea definitivă a sentinţei, conform art. 3 alin. 1 din OG nr. 13/2011.
• Menţine în rest dispoziţiile sentinţei.
• Obligă pârâta BRD-GSG SA la plata către reclamantă a sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond.
• Obligă apelanta-reclamantă la plata către pârâta-intimată a sumei de 22.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond şi a sumei de 11.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la CAB-Secţia a VI a”, au decis judecătorii de la Curtea de Apel București.

2024 – Directoare BRD, acuzată că ar fi furat 300.000 euro din conturile clienților

În anul 2024, directoarea unei sucursale BRD din București a fost cercetată pentru fraude bancare şi accesarea ilegală a unui sistem informatic, fiind acuzată că ar fi furat din conturile clienţilor 300.000 de euro.

Locuința directoarei a fost percheziționată, iar femeia a fost dusă la audieri.

„Din cercetările efectuate s-a stabilit faptul că o femeie, în calitate de director al unei sucursale bancare, ar fi accesat fără dreptsistemul informatic al societăţii şi ar fi efectuat mai multe operaţiuni bancare din conturile clienţilor, prejudiciul total cauzat fiind estimat la aproximativ 300.000 de euro”, au precizat, la momentul respectiv, reprezentanții Serviciului de Investigaţii Criminale din Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti.

După demararea anchetei, conducerea BRD a transmis – în exclusivitate pentru Gândul – că „banca nu poate face comentarii pe marginea unui dosar pe care, de altfel, l-a inițiat, și care se află actualmente în ancheta autorităților, în faza de cercetare penală”.

„De altfel, având în vedere și art. 285 alin. (2) Cod procedură penală, care impune caracterul nepublic al procedurii penale, publicarea în presă a oricăror detalii/informaţii conţinute de dosarul penal la un moment când acesta se află în faza de strângere de probe și identificarea persoanelor care au săvârşit o infracţiune şi stabilirea răspunderii penale a acestora, constituie o infracțiune”, au transmis reprezentanții BRD în luna octombrie a anului 2024.

2021 – Director BRD din Motru, acuzat de „purtare abuzivă”

În anul 2019, o angajată a agenției BRD din Motru, județul Gorj, a făcut o sesizare la Poliție. Femeia a dezvăluit că directorul unității bancare a exercitat acte de violență asupra sa, iar comportamentul violent nu ar fi fost un caz izolat.

• În înregistrările video, puse la dispoziția anchetatorilor de BRD – Direcția Securitate Centrul Național de Alarmare, directorul băncii este surprins în timp ce lovește angajata peste ceafă cu palma mâinii drepte, cu o intensitate care o face pe aceasta să aplece capul înainte. După un minut, bărbatul aplică o nouă lovitură femeii.
• În apărarea sa în fața instanței, directorul a invocat că la mijloc este vorba de o răzbunare din partea subalternei, căreia îi schimbase postul, din consilier de credite, în operator ghișeu, în urma unor nereguli pe care el le-ar fi constatat.

În urma probelor administrate în timpul procesului, judecătorii au stabilit, în data de 6 aprilie 2021, că bărbatul este vinovat de purtare abuzivă, faptă pentru care l-au condamnat la șase luni de închisoare cu suspendare, decizia nefiind definitivă.

În plus, instanța i-a interzis acestuia timp de doi ani să-și exercitate profesia, luându-i în acest timp și dreptul de a ocupa o funcție de conducere. Mai mult, a fost obligat să achite 10.000 de lei daune morale.

„Este clar că relația dintre inculpat și partea civilă era una tensionată, fie din cauza presupuselor avansuri ale inculpatului, fie din cauza presupuselor abateri disciplinare/greșeli la locul de muncă ale părții civile, iar gestul inculpatului de a lovi partea civilă cu palma peste cap, cu intensitatea cu care se poate observa că a fost lovită, nu este de natură să poată fi caracterizată drept glumă sau simplă atenționare”, au scris judecătorii în motivarea deciziei de condamnare.

2013 – Director BRD din Gura Humorului, condamnat la închisoare

În anul 2013, un fost director al Agenţiei BRD Gura Humorului a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Serviciul Teritorial Suceava, pentru mai multe capete de acuzare.

Bărbatul a fost găsit vinovat pentru trei infracţiuni, primind condamnări în toate cazurile.

• Pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fostul şef al BRD Gura Humorului a primit un an şi şase luni de închisoare.
• Pentru instigare la retrageri de numerar şi transferuri de fonduri prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare a fost condamnat la şapte luni de închisoare.
• Pentru iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, magistraţii de la Judecătoria Gura Humorului l-au condamnat la un an şi patru luni de închisoare.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii anticorupție, fostul director al Agenției BRD Gura Humorului a acordat şi majorat succesiv pe 220 de descoperiri autorizate de cont, valoarea totală a celor 528 de astfel de operaţiuni bancare operate totalizând 7,5 milioane de lei pe convenţiile de salarii cu card ataşat încheiate cu mai multe firme.

• Banii au fost viraţi fără să existe o cerere scrisă a titularului de cont, adeverinţa de salariu şi tabele cu salariaţii firmei la care aceştia erau angajaţi precum şi copii ale actelor de identitate ale acestora.
• Fostul director al agenției BRD a mai fost acuzat că, în lunile septembrie şi octombrie 2008, a deschis 21 de conturi curente de salarii pentru mai multe persoane fizice, fără niciun fel de cerere autorizare scrisă şi fără documente obligatorii, acestea fiind de asemenea utilizate pentru acordarea sau majorarea unor credite de tip descoperire de cont.

„Prin decizia penală nr. 875 din 14.10.2013, Curtea de Apel Suceava a hotărât condamnarea inculpatului R.D., la data faptelor director al agenției BRD – Gura Humorului, la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, instigare la efectuarea de retrageri de numerar și transferuri de fonduri prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare și inițierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, toate trei în formă continuată.

În cazul inculpatului R.D., instanța a ținut cont la stabilirea pedepsei, de prevederile articolului privind acordul de recunoaștere a vinovăției, potrivit căruia, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime”, a transmis DNA într-un comunicat de presă.

2007 – DIICOT: „La nivelul conducerii executive a BRD a fost inițiat și constituit un grup infracțional organizat”

Potrivit Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism București (DIICOT), la sfârșitul anului 2007, la nivelul conducerii executive a BRD a fost inițiat și constituit „un grup infracțional organizat în scopul acordării de credite, cu încălcarea normelor de creditare, atât cele interne, cât și cele emise de BNR”, unor persoane fizice și/sau societăți comerciale, activitatea infracțională concretizându-se în obținerea unor importante sume de bani din săvârșirea subsecventă a unor infracțiuni de înșelăciune.

Prejudiciul cauzat BRD s-a ridicat la aproximativ 43,5 milioane de euro.

„În cauză există suspiciunea rezonabilă că la sfârşitul anului 2007 la nivelul conducerii executive a BRD – Groupe Société Générale a fost iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul acordării de credite, cu încălcarea normelor de creditare, atât cele interne, cât şi cele emise de Banca Naţională a României, unor persoane fizice şi/sau societăţi comerciale, activitatea infracţională concretizându-se în obţinerea unor importante sume de bani din săvârşirea subsecventă a unor infracţiuni de înşelăciune, fiind cauzat un prejudiciu de 43.500.000 de euro în dauna BRD – Groupe Société Générale.

• Membrii grupului infracţional organizat au acţionat în mod concertat, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, aceea de a obţine importante beneficii financiare, potrivit contribuţiei infracţionale pe palierele execuţionale din cadrul grupării.
• În cadrul grupării infracţionale organizate, fiecare membru a desfăşurat activităţi specifice interesului, poziţiei, pregătirii şi profesiei sale, în vederea fraudării sistemului bancar, cu desfăşurare pe termen lung”, precizau procurorii DIICOT.

Potrivit DIICOT, doi dintre liderii grupării infracţionale, folosindu-se de funcţiile deţinute în cadrul BRD – Groupe Société Générale, „au racolat şi controlat activitatea mai multor persoane subordonate şi aflate în raporturi de muncă cu banca, care prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu sau prin neîndeplinirea acestora au facilitat aprobarea/acordarea frauduloasă a unui număr de 17 credite unor persoane fizice sau juridice, cunoscând faptul că pentru niciunul din creditele astfel acordate nu erau îndeplinite condiţiile minime impuse de normele de creditare şi că imobilele folosite pentru garantarea creditelor au fost supraevaluate de evaluatorii agreaţi de bancă”.

„Pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii infracţionale, suspecţii şi-au asigurat sprijinul celorlalţi membri ai Comitetului de Credit din Centrala BRD – Groupe Société Générale, respectiv Alexandru Claudiu Cercel Duca şi Gabriela Gavrilescu, care, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, au aprobat creditele acordate în mod fraudulos în principal de către agenţiile Europa şi Primăverii, care funcţionează în interiorul Sucursalei Dorobanţi a BRD- Grup Dorobanţi.

În acelaşi scop, suspecţii i-au atras în activitatea infracţională pe Dana Băjescu, director executiv în cadrul BRD, Mihai Andrei Nanu, director comercial în cadrul BRD, Alice Monac, director la Agenţia Europa, Elena Duhomnicu, director al Agenţiei Primăverii, Monica Ceauşu, director la Agenţia Europa după avansarea lui Alice Monac, şi Alexandru Anghelescu, director adjunct comercial al Sucursalei Dorobanţi”, mai arătau procurorii DIICOT.

Procurorii mai spuneau că, în ceea mai mare parte, sumele de bani au fost externalizate prin includerea în circuite financiare prin conturi deschise la Monaco, în Elveţia, Austria şi Cipru.

LATER EDIT

Printr-un material scris trimis la redacție, BRD-GSG România și-a precizat poziția față de articol, menționând faptul că ancheta penală care se desfășoară în Franța și în Luxemburg și vizează activitatea Société Générale nu a influențat și nu influențează activitatea, stabilitatea, percepția și încrederea publică pe care BRD-GSG România o are pe teritoriul României.

Mai mult, BRD-GSG România precizează și faptul că indicatorii economici și financiari sunt pozitivi și în creștere.

CITEȘTE ȘI:

Un cunoscut colecționar de artă din Sibiu acuză că a fost agresat și șantajat! / „Un impostor, i s-a solicitat să achite CHIRIILE acumulate”

Cum a motivat Curtea de Apel Pitești anularea suspendării PUZ S2, care a generat prejudicii de mld. €: Nu demonstrează încălcarea vreunei norme legale

„De ce naiba am venit aici?” | Concluzii după Forumul Economic de la Sankt Petersburg, „Davosul” lui Putin: „TALIBANI, nepo babies și state paria”

STENOGRAME DNA în dosarul „Corupție la Spitalul Militar”. Pensionări pe „motive medicale”, șpaga ajungea la șeful de la Neurochirurgie

PERCHEZIȚII la Spitalul Militar din București. Mai mulți medici, printre care șeful Secției Neurochirurgie, acuzați de corupție de procurorii DNA