Expertiza în cazul dublei tragedii aviatice de la Cogealac, în care și-au pierdut viața 8 oameni, a stabilit că nu au fost identificate defecțiuni tehnice. Trei persoane au fost puse sub acuzare

La o săptămână după ce Federația Rusă a invadat Ucraina, în data de 2 martie 2022, o tragedie a zguduit Armata Română, care a pierdut într-o noapte, un MiG-21 LanceR, un elicoper IAR 330 Puma și opt oameni au fost victimele acestei dube tragedii aviatice, iar familiile lor au fost distruse de durere. De atunci se așteaptă finalizarea anchetei.

Gândul a aflat că, la patru ani și jumătate după deschiderea anchetei in rem, a sosit la dosar expertiza mult așteptată, la care s-a lucrat mai bine de doi ani și jumătate. Această expertiză tehnică aviatică realizată în colaborare cu un specialist de la Institutul Național pentru Expertize Criminalistice a stabilit că NU AU EXISTAT DEFECȚIUNI TEHNICE, ci “doar erori umane pe lanțul de comandă”.

FLASH NEWS Nicușor Dan l-a decorat pe celebrul actor japonez Kuranosuke Sasaki. Care este legătura acestuia cu România

18:54

AGRICULTURĂ Avertisment pentru crescătorii de ovine: România riscă să piardă efectivele de reproducție

18:54

 Loading ...

Mai mult, experizarea celor două aparate de zbor a stabilit că, desi au existat speculații la momentul tragediei, că MIG-ul ar fi fost lovit de un aparat neidentificat – respectiv dronă rusească sau ucraineană – nu a existat niciun alt impact decât cel cu solul și totul s-a petrecut în câteva minute, în condițiile în care condițiile meteo erau grele. Ninsoare abundentă și vizibilitate extrem de redusă.

Încercarea de a se transfera vina pe piloți a eșuat!

La această oră, ancheta se află în faza de obiecțiuni așteptate din partea Ministerului Apărării Naționale și a părților din dosar, suspecți și părți responsabile civilmente. La dosar, conform informațiilor noastre, există un punct de vedere al MApN în care Armata susține că în privința condițiilor de decolare, aceastea se analizează la locul de unde decolează aeronava sau aparatul de zbor, nu și unde ajunge, încercânduse astfel transferarea vinovăției asupra piloților care și-au pierdut viața în tragedia de la Cogealac.

Punerea sub acuzare pentru ucidere din culpă

Cu toate aceastea, anchetatorii militari au ajuns la concluzia că există destule indicii pentru punerea sub acuzare a trei persoane. Este vorba despre șeful turei de la comandamentul de operațiuni curente de la Moara Vlăsiei, pus sub acuzare pentru ucidere din culpă în legătură cu elicoperul IAR 303 PUMA care s-a prăbușit, având 8 oameni la bord. Elicoperul please, după ok-ul dat de la superiori, în misiunea de salvare a pilotului care se prăbușise cu MIG-ul.

Ceilalți doi suspecți puși sub învinuire pentru săvârșirea aceleași infracțiuni sunt legați de cauzele prăbușirii MIG-ului 21 LanceR. Aceștia erau responsabili cu pregătirea în zbor a piloților și care l-au desemnat pe pilotul de pe MIG-ul prăbușit să plece în misiunea de patrulare. Datele din dosar duc către o situație discutabilă, legată de pilotul decedat, și anume, dacă acesta avea baremul de condiții de zbor. Acest barem de zbor, la piloții militari, reprezintă setul strict de standard medicale, psihologice, fizice și meteorologice pe care un pilot trebuie să le îndeplinească obligatoriu pentru a avea dreptul să execute misiuni aeriene. În privința baremului de condiții meteo, acesta stabilește în ce condiții meteorologice are voie să zboare un pilot în funcție de experiența și de calificarea sa.

Ancheta continua acum cu etapa obiecțiunilor părților implicate în dosar, incluisv a MApN și analizarea lor de către procurori. Termenul pentru depunerea obiecțiunilor este de o lună, iar ancheta este posibil să fie finalizată până la finele acestui an. Termele de prescripție sun de 8 ani pentru decesul pilotului MiG-ului 21 LanceR și de 10 ani pentru uciderea din culpă care s-ar putea reține în rechizitoriu în ce privește cele opt personae decedate de pe elicopterul IAR 303 PUMA.

Istoricul tragediei

În data de 2 martie 2022, aeronava MiG-21 LanceR executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei împreună cu un alt MiG, în formație de doi, s-a prăbușit în zona localității Cogealac, din județul Constanța. Plecat în misiune de căutare, un elicopter IAR 330 PUMA, cu șapte oameni la bord, s-a prăbușit și el la câteva minute după decolare. La data la care a avut loc tragicul eveniment, Armata a transmis în spațiul public explicații destul de evazive, în care vina a fost aruncată mai mult asupra celor decedați în misiune.

După ce în media au apărut datele din cutia neagră și notelor explicative date atunci de cadrele militare implicate în coordonarea misiunii, s-a conturat ipoteza existenței unor deficiențe majore în coordonarea misiunii aeronavei militare și a elicoptelului care decolase în misiune de salvare, dar și faptul că doi generali, Viorel Pană, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, și generalul Valerică Vrăjescu, adjunctul acestuia la acea data, au emis ordine contradictorii în privința decolării elicopterului, deși fuseseră anunțați că zborul elicoperului este extrem de riscant din cauza condițiilor meteorologice care se agravaseră într-un interval de timp foarte scurt.