În anul 2024, România a avut cel mai mare procent de emigranți din statele Uniunii Europene (UE). Totodată, 4,6 milioane de români locuiesc peste hotare, ceea ce reprezintă aproape 24% din populație. În acest context, impactul asupra educației preșcolare și școlare din țara noastră este unul semnificativ, care se resimte la nivelul general al forței de muncă, dar care are reverberații și asupra sistemului educațional românesc.
În exclusivitate pentru Gândul, Cristian Jura – membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) – a explicat, punctual, cum se manifestă acest impact în societatea românească, mai ales că piața forței de muncă din România nu mai poate furniza cadre didactice suficiente, la toate nivelurile.
„În condițiile în care piața forței de muncă din România nu mai poate furniza educatoare, educatori, profesoare, profesori, funcții didactice și nedidactice auxiliare suficiente, autoritățile locale, școlile – indiferent dacă sunt de stat sau private – vor fi nevoite să se orienteze spre angajarea de personal din străinătate.
Cel puțin pentru personalul nedidactic, deja există școli care au apelat la forță de muncă din Nepal, Sri Lanka, Turcia, India, Bangladesh, Egipt, Pakistan, Maroc, Etiopia, Filipine și alte state”, spune Cristian Jura.
Din păcate, a mai declarat Cristian Jura în exclusivitate pentru Gândul, la CNCD au apărut deja cazuri legate de neînțelegeri care apar din cauza diferențelor culturale, mai ales că mulți dintre lucrătorii străini nu vorbesc, încă, limba română.
Dar, spune Cristian Jura, această „realitate socială” cu care ne confruntăm trebuie nu numai acceptată, dar și „negociată” ca atare.
„La Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării ne-am confruntat deja cu astfel de cazuri. Neînțelegeri apărute din cauza unor diferențe culturale, din cauză că lucrătorii străini nu vorbesc întotdeauna limba română și, implicit, nu o înțeleg, că utilizează diferite aplicații pentru traducere, inclusiv Google Translate.
Și mai apare un element, acea mirare inocentă a unui copil de grădiniță când se află în proximitatea unui lucrător străin. Sunt copii care se pot afla pentru prima dată în viață în proximitatea unui persoane de origine africană, de exemplu.
În aceste situații este normal ca acel copil să reacționeze cu mirare. Și, mai mult decât atât, copiii pot încerca să comunice cu acea persoană, ce se întâmplă dacă nu reușesc să poarte un dialog?
Aceasta este o realitate socială pe care trebuie să o acceptăm ca atare și trebuie să o gestionăm!”, avertizează Cristian Jura, membru CNCD.
În ultimă instanță, astfel de situații trebuie gestionate cu foarte mare atenție, iar Cristian Jura recomandă ca, în primul rând, punctul de pornire să fie situat la nivelul conducerii unităților de învățământ.
„În primul rând, conducerea unității de învățământ, ar trebui să organizeze o întâlnire de informare cu personalul didactic, personalul auxiliar și personalul nedidactic în care toată lumea să fie informată că există un coleg sau colegă nouă în colectiv, țara din care provine, cunoștințele și nivelul de înțelegere a limbii române, alte informații utile.
O altă întâlnire ar trebui organizată cu părinții, cărora să li se ofere aceleași detalii, și, nu în ultimul rând, discuții cu copiii, atât în familie, cât și la grădiniță sau școală, astfel încât copiii să nu fie luați prin surprindere de prezența unui lucrător străin.
Trăim într-o societate în schimbare, trebuie să fim conștienți de această schimbare și trebuie să o gestionăm dacă nu dorim să ajungem la neînțelegeri, certuri, conflicte și chiar mai mult”, a încheiat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.
RECOMANDAREA AUTORULUI: