PAS câștigă cu peste 50% alegerile din Moldova. Radu Carp, pentru Gândul: Marea majoritate a celor NEHOTĂRÂȚI au înclinat balanța

Duminică, Republica Moldova a trecut printr-un moment decisiv pentru viitorul său politic și european. Alegerile generale au consolidat puterea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care a obținut majoritatea în Parlament, într-un context regional tensionat și cu un electorat împărțit între vectorul proeuropean și influențele rusești. Opoziția nu a reușit să mobilizeze alegătorii, iar blocul pro-rus rămâne în afara centrului decizional. În acest context, Gândul a stat de vorbă în exclusivitate cu profesorul de științe politice Radu Carp, care explică ce înseamnă victoria PAS pentru parcursul european al țării de peste Prut.

După numărarea a 99,91% din secțiile de votare, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) conduce cu peste 50%, urmat de Blocul Patriotic cu 24% și BE „Alternativa” cu aproape 8%. Pe locul patru se află Partidul Nostru al lui Renato Usatîi cu peste 6%, iar PPDA ocupă poziția a cincea cu 5,62%.

VIDEO Marius Tucă spune că marele câștigător al alegerilor pentru Primăria Capitalei este Ilie Bolojan

21:41

LIVE 🚨 A început numărătoarea voturilor: Cine a câștigat alegerile în București și Buzău

21:33

Sursa: CEC

Rezultatul îi oferă partidului Maiei Sandu controlul asupra Parlamentului de la Chișinău și deschide discuțiile despre accelerearea integrării europeane a Republicii Moldova.

Cum explică Radu Carp succesul PAS

Sursa: Facebook/ Radu Carp

Reporter Gândul: Cum explicați faptul că PAS a reușit să obțină peste 50% și o majoritate clară în Parlament, într-un context regional complicat și cu un electorat tradițional divizat între Est și Vest?

Radu Carp: PAS a reușit o performanță remarcabilă, cu atât mai mult cu cât toate sondajele care au fost publicate începând din primăvară nu-i acordau acest procent. Cred însă că și dar în același timp era și un procent foarte mare de nehotărâți, de peste 20%, deci cred că o explicație acestui succes este faptul că o mare parte din acești 20% de nehotărâți au venit la vot. Acuma, de ce au venit la vot? Doar pentru că această amenințare rusă a fost destul de vizibilă, destul de palpabilă. Și cei din Republica Moldova au cu totul altă imagine și experiență a războiului din Ucraina, respectiv este un război aflat chiar în imediată vecinătate. Există o importantă minoritate ucraineană, au fost foarte mulți refugiați ucraineni. Deci cei din Republica Moldova au simțit că alternativa nu o reprezintă alte partide, ci revenirea într-un fel, a unei dominații ruse pentru care a fost pentru a treia oară în istoria acestui teritoriu.

Cred că așa se explică faptul că, repet, marea majoritate a celor nehotărâți au înclinat balanța către PAS. Și mai este o explicație, cred eu, faptul că figurile din opoziție nu au fost credibile, respectiv nu au reușit să propună figuri noi sau figurile noi care au venit pe scena politică, cum ar fi această doamnă Victoria Furtună, au fost atât de proruse încât nu au reușit să capteze electorat în afara acestei zone. Deci cred că acestea sunt explicațiile scorului PAS.

Integrarea europeană a Republicii Moldova

Foto: Shutterstock

Reporter: Prin această victorie a PAS, va accelera integrarea europeană a Republicii Moldova?

Radu Carp: Depinde de foarte multe lucruri. Anume, înainte de momentul alegerilor, s-a considerat pe bună dreptate că alegerile din Moldova nu privesc doar Republica Moldova, ci întreaga Europă. O înfrângere a partidelor proeuropene ar fi însemnat o intrare a influenței ruse în Moldova, ceea ce ar fi fost un eșec pentru Bruxelles, care a mers foarte mult pe ideea parcursului european al Republicii Moldova. În cele din urmă, țara a înclinat balanța către Bruxelles. Deci din acest punct de vedere victoria PAS este sărbătorită atât la Bruxelles, cât și la Chișinău, și la București sau în orice altă capitală.

Dar lucrurile sunt mai complicate, pentru că ne aflăm în plină președinție daneză, iar Danemarca a promis că va începe negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Aceste două țări nu pot fi separate, însă Ungaria și Slovacia își mențin veto-ul. Se caută variante pentru a depăși acest blocaj. În opinia mea, faptul că victoria proeuropeană a fost atât de clară a dat un semnal evident că va accelera discuțiile în vederea găsirii unei soluții în care să nu fie nevoie de unanimitate pentru începerea negocierilor de aderare. Președinția daneză va merge mai departe cu planul de a începe negocieri simultane cu Ucraina și Republica Moldova.

Mai există un alt factor mai puțin discutat, dar vizibil: Danemarca a devenit ținta războiului hibrid al Federației Ruse. Și asta va avea un efect de bumerang, în sensul că atât opinia publică, cât și guvernul de la Copenhaga vor acționa mult mai hotărât în direcția integrării celor două țări. Este singura variantă care limitează acțiunile agresive ale Federației Ruse.

Războiul hibrid și dezinformarea. Moldova vs. România

Foto: Shutterstock

Reporter: Vorbiți, domnule profesor, de război hibrid și de dezinformare. A fost Republica Moldova mai puternică instituțional decât România, având în vedere precedentul 2024?

Radu Carp: Într-un fel, da. În Republica Moldova rețelele sociale nu au avut aceeași penetrare ca în România. Mă refer la TikTok, spre deosebire de România, unde platforma a influențat procente bune pentru candidați la alegerile prezidențiale. Deci, din acest punct de vedere, publicul din Moldova a fost mai protejat.

Trebuie ținut cont că amploarea războiului hibrid diferă: în România, țară UE și NATO, și în Republica Moldova, mijloacele folosite nu sunt identice. În România, votul prin mită este aproape imposibil din cauza nivelului de trai, pe când în Moldova, fiind o țară mai săracă, tentația acestei metode este mai mare.

Federația Rusă a cheltuit un buget enorm pentru a sprijini forțele proruse, dar nu a reușit nimic. Se discută deja la Kremlin de ce operațiunea coordonată de Serghei Kirienko a fost ineficientă. Într-un fel, Republica Moldova a fost mai pregătită și a luat măsuri la timp. România a luat măsuri abia pe ultima sută de metri prin deciziile CCR. Biroul electoral din Moldova a acționat prompt și eficient, aplicând legea, iar organele de ordine au fost vigilente. Aceasta este o lecție pentru România în aplicarea legii și protejarea procesului electoral.

Foto colaj: Hepta via Mediafax + Shutterstock + Facebook/ Radu Carp

AUTORUL RECOMANDĂ: