Analiză BNR: „România este lanterna roșie în UE”. Care sunt reformele de care este nevoie pentru a favoriza creșterea economică

În economia românească este nevoie de reforme serioase pentru a favoriza o creștere robustă, arată o analiză elaborată de un grup de specialiști din cadrul Băncii Naționale a României, coordonată de academicianul Daniel Dăianu, președinte al Consiliului Fiscal.

Dezechilibrul extern al României prezintă o vulnerabilitate majoră, care poate fi diminuată prin eforturi consecvente pe mai multe fronturi, printre care consolidarea bugetară – reducerea deficitului bugetar, o alocare mai bună a resurselor în economie care să susțină producția de tradables și atragerea masivă de fonduri europene, consideră academicianul Daniel Dăianu, conform analizei publicate în lucrarea „Final de pandemie și economii care rezistă la șocul Războiului”, realizată de echipa BNR, în categoria studiilor România – Zona Euro Monitor.

Inflația anuală ar fi putut ajunge la peste 25%, în lipsa unei scheme de limitare a prețului la energia livrată populației în România, a explicat specialistul. Viața de zi cu zi a românilor s-a scumpit, per ansamblu, cu aproximativ 15% în ultimul an, acesta fiind nivelul inflației din februarie.

ULTIMA ORĂ Accident grav în Ciolpani, pe Drumul Național 1, între un autobuz cu 37 de persoane și o autoutilitară. Două victime sunt încarcerate

16:56

POLITICĂ Lucian Mușat (deputat AUR): „Coaliția respinge reducerea taxelor. AUR cere impozit de 8% pe dividende și TVA de 9% pentru prima locuință”

16:55

Conform celor mai recente date oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică (INS), în martie, rata anuală a inflaţiei comparativ cu luna martie 2022 a fost în scădere, ajungând la 14,5%, de la 15,5% în februarie. Față de acum trei ani însă, adică în preajma izbucnirii pandemiei de COVID-19, inflația cumulată estimată de analistul financiar Petrișor Peiu este de aproximativ 70%.

Potrivit lui Daniel Dăianu, în 2023 și 2024, reducerea anticipată a ratei de creștere economică poate atenua deficitul de cont curent, iar o inflație în scădere și rate de dobândă atrăgătoare la depozite ar stimula economisirea internă, cu efect favorabil asupra dezechilibrului extern.

„Reforme serioase trebuie întreprinse în economie pentru a favoriza creșterea, o economică robustă, întărirea premizelor pentru producția de tradables; este vorba, între altele, de digitalizare, reforma regimului fiscal, cheltuieli publice mai eficiente (se efectuează în prezent spending reviews pentru educație și sănătate, acțiuni ce sunt prevăzute și în PNRR), prioritizare de investiții orientate către tradables și control riguros al realizării, salarizare și sistem de pensii echitabile (vezi și recomandări ale Băncii Mondiale), alocare de resurse suplimentare pentru educație și sănătate (ce presupune însă venituri bugetare mai mari), etc”, arată academicianul Daniel Dăianu.

„Diavolul este în detalii”

Potrivit analizei citate, se poate reveni la deficite de cont curent de sub 5% din PIB, cu o finanțare neproblematică în câțiva ani, dar avem nevoie de politici macroeconomice și structurale adecvate.

„Un deficit de cont curent de 6% din PIB poate fi mai avantajos decât unul de 4% din PIB dacă este finanțat în totalitate de investiții directe, în timp ce cel de 4% este finanțat exclusiv prin îndatorare. Natura investițiilor contează, de asemenea; una este să investești în tradables, în high-tech, și altceva în mall-uri și zone rezidențiale. Altfel spus, diavolul este în detalii”, a precizat Daniel Dăianu.

Regimul fiscal regresiv (cetățenii cu venituri mici sau modeste plătesc proporțional mai mult decât cei cu venituri mari), erori în politică fiscală, puzderia de exceptări și «portițe» au contribuit la accentuarea deficitului bugetar prin diminuarea veniturilor fiscale. Cu venituri fiscale de 26-27% din PIB (inclusiv contribuții), România este lanterna roșie în UE.

O analiză sub egida Consiliului Fiscal (din 2022) arată că revederea regimului fiscal ar putea aduce venituri fiscale suplimentare de peste 3% din PIB în câțiva ani. Dar mulți se complac în ipocrizie; își dau seama de această situație (privind veniturile fiscale), dar precum în Caragiale, au o atitudine de genul «să se schimbe, dar să nu se modifice decât pe ici pe colo… prin părți neesențiale»”, a subliniat academicianul.

Potrivit lui Daniel Dăianu, revederea regimului fiscal ar permite o diminuare a impozitării muncii, care să nu prejudicieze însă consolidarea bugetară.

„Venituri fiscale mai mari ar permite și o politică a veniturilor care să aibă în vedere că înclinația spre consum a cetățenilor cu resurse mici este considerabil mai înaltă decât a cetățenilor cu venituri mari, ceea ce afectează dinamica importurilor”, consideră Daniel Dăianu.

Potrivit economistului, trebuie combătute cu forță instituțională și cu determinare politică evaziunea fiscală și „optimizarea fiscală” (tax avoidance), și nu trebuie cedat la presiuni interne și externe în acest scop.