Adio impozitare progresivă. Guvernul va reveni la COTA UNICĂ de impozitare de 10% pentru sumele ce depășesc plafonul neimpozabil de 3.000 de lei

Guvernul va renunța la impozitarea progresivă a părții necontributive din pensiile speciale, precum pensiile magistraților, polițiștilor și militarilor, în acord cu decizia Curții Constituționale din luna decembrie 2024. Astfel se va reveni la cota unică de impozitare de 10% pentru sumele ce depășesc plafonul neimpozabil de 3.000 de lei, exact ca în sistemul public de pensii bazat pe contributivitate, arată un proiect de Ordonanță de urgență, publică hotnews.ro.

Informațiile apar într-un proiect de ordonanță de urgență lansat în consultare publică marți, 11 martie, de către Ministerul de Finanțe.

Ministerul propune modificarea prevederilor Codului fiscal referitoare la calculul impozitului pe veniturile din pensii și la termenul de plată al acestuia, în sensul punerii de acord cu Decizia nr. 724/2024 a Curții Constituționale a României.

DEZVĂLUIRI Raport devastator al Curţii de Conturi despre barajele din România: „Nu au autorizație. Stare accentuată de degradare, abandonate sau cu probleme”

09:38

ULTIMA ORĂ Nou mesaj Ro Alert pentru locuitorii din Prahova. Apa livrată consumatorilor poate fi folosită doar pentru igienizarea grupurilor sanitare

09:27

Stabilirea impozitului va fi cea anterioară modificărilor declarate neconstituționale

Modalitatea de stabilire a impozitului va fi cea anterioară modificărilor declarate neconstituționale, prin renunțarea la impozitul progresiv și reinstituirea cotei unice de impozitare de 10%, precum și prin reglementarea aceluiași plafon neimpozabil pentru toate veniturile de această natură, respectiv plafonul lunar de 3.000 lei, în acord cu argumentele reținute de Curtea Constituțională.

• „Modificarea impozitării veniturilor din pensii, măsură necesară corelării cu Decizia Curții Constituționale a României nr. 724 din 19 decembrie 2024, va conduce în anul 2025 la o diminuare a încasărilor bugetare cu cca 270 milioane lei față de programul aferent impozitului pe veniturile din pensii”, se arată în nota de fundamentare.

Totodată, se va menține mecanismul de calcul, reținere și plată a impozitului pe venitul din pensii de către plătitorii de venituri din pensii, precum și termenul de plată a impozitului reținut, respectiv până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.

Motivarea CCR

În motivarea deciziei de neconstituționalitate a impozitării progresive a pensiilor speciale, din luna decembrie a anului trecut, Curtea Constituțională a susținut că actul normativ „creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuţie şi să fie supusă unei recalculări anuale”. În consecință, se va aplica cota de impozit de 10% fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil.

• „În esenţă, Curtea a constatat că, în ceea ce priveşte modalitatea de calcul a impozitului care se bazează pe partea contributivă şi pe partea necontributivă a pensiilor, precum şi pe doi indicatori variabili [câştigul mediu salarial brut şi câştigul mediu salarial net], textul nu precizează care este în concret modalitatea de calcul a părţii contributive, respectiv perioada la care se raportează partea contributivă a venitului din pensii, ceea ce determină încălcarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie”, a transmis CCR în data de 19 decembrie 2024.

Potrivit documentului citat, Curtea a reţinut că „raportarea la aceiaşi indicatori variabili se menţine şi în cazul pensiilor care au doar componentă necontributivă, respectiv pensiile militare”.

• „Din moment ce indicatorii folosiţi în formula de calcul nu sunt constanţi, iar valoarea lor se stabileşte anual, o dată cu adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv, textul de lege criticat creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuţie şi să fie supusă unei recalculări anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut şi al câştigului salarial mediu net, ceea ce încalcă dispoziţiile art.1 alin.(3) şi (5), precum şi ale art.15 alin.(2) din Legea fundamentală”, a mai transmis CCR.

Indexarea pensiilor militare, neconstituțională

Tot legat de pensiile speciale, este de menționat că marți, 11 martie, CCR a declarat neconstituțională și legea privind indexarea pensiilor militare aflate în plată în raport cu solda sau cu salariul de grad sau de funcţie. Decizia este definitivă.

Dacă legea ar fi trecut de Curtea Constituțională și ar fi fost promulgată de președinte, România risca să piardă încă 660 milioane de euro din PNRR, deoarece actul modifică jalonul privind pensiile speciale, considerat anterior îndeplinit de Comisia Europeană.

Curtea Constituțională a admis practic obiecția de neconstituționalitate depusă de Avocatul Poporului care a reclamat faptul că legea de modificare a Legii pensiilor militare nu avea aprobate și sursele de finanțare.

• ‘Or, din examinarea procesului legislativ al Legii pentru completarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat observăm că Guvernul a fost pus în imposibilitatea de a-și îndeplini obligația de a întocmi fișa financiară în termenul legal de 45 de zile. Astfel, urmărind procesul legislativ de la Senat, observăm că fișa financiară a fost solicitată în data de 7.10.2024, termenul pentru transmiterea fișei financiare împlinindu-se în data de 20 noiembrie 2024. Cu toate acestea, propunerea legislativă a fost adoptată în data de 5 noiembrie 2024, cu mult înainte ca termenul în care Guvernul putea întocmi fișa financiară să se fi împlinit’, se preciza în sesizarea Avocatului Poporului.

Impactul bugetar al indexării pensiilor militare

Impactul financiar al aplicării proiectului de lege privind indexarea pensiilor militare aflate în plată în raport cu solda sau cu salariul de grad sau de funcţie este estimat la circa 6,9 miliarde de lei (n.a. cc. 1,4 miliarde de euro).

Informația a fost comunicată de Ministerul de Finanțe unui senator, în data de 7 noiembrie, la 2 zile după ce Parlamentul a adoptat legea fără fișa financiară cu impactul bugetar.

Cifra este cu circa 500 milioane de euro peste estimările făcute de Guvern într-un punct de vedere transmis în Parlament (separat de fișa financiară care ar trebui să însoțească un proiect de lege).

Citiți și: Impozitarea progresivă, metoda de eliminare a pensiilor speciale/Marcel Ciolacu: „Nu cred într-o nouă lege țintă doar pentru o categorie”