GÂNDUL FINANCIAR | Scenariu: Ionică și Florică au început să strângă bani de pensie, unul din timp, altul mai mulți. Care e mai câștigat? Explicațiile analistului Adrian Măniuțiu

În contextul presiunilor asupra sistemului public de pensii, ca urmare a declinului demografic, implicit a îmbătrânirii populației și reducerii numărului de contribuabili, românii activi trebuie să se gândească din timp la soluții de economisire sau investire, pentru a putea compensa scăderea veniturilor, cele din pensia de stat, la ieșirea din câmpul muncii, explică analistul Adrian Măniuțiu, în emisiunea GÂNDUL FINANCIAR.

„Evident că nu au cum să continue așa, pentru că este un drum către dezastru”, a spus analistul financiar, referindu-se la estimările privind viitorul actualului sistem public de pensii.

„Care sunt soluțiile? Să-ți vezi tu de pensia ta”

„Pe de o parte, ceea ce vei primi de la pensia de stat va fi tot mai puțin, iar vârsta de pensionare va fi tot mai ridicată. E un proces care deja la nivel legislativ a început, cel puțin la nivel de consultări și la nivel de discuții, la Bruxelles, în Parlamentul European. Sigur că se tot amână de la o legislatură la alta, pentru că este o măsură total nepopulară, e o măsură care nu se va bucura de aplauze și care va costa electoral foarte mult pe cei care o vor împinge, și atunci e nevoie de consens”, a spus analistul Adrian Măniuțiu, la GÂNDUL FINANCIAR.

MARIUS TUCĂ SHOW H. D. Hartmann: „Miruță vrea ca satelitul să stea sus, nu pe jos”

23:00

REȚETE Care este cea mai rapidă și sănătoasă mâncare gătită acasă. Recomandările bucătarilor

22:55

„Ne confruntăm cu două lucruri: scăderea valorii în sumă reală pe care statul o va putea plăti în timp – e un curent politic de care se discută – și o creștere a vârstei de pensionare. Și atunci, este evident că noi trebuie să ne gândim cum am putea să ne ferim, respectiv să compensăm tot acest context, creându-ne niște premise care să ne asigure un trai decent”, a precizat Adrian Măniuțiu.

Planuri de economisire

Analistul financiar a dat un exemplu de calcul cu ”Ionică și Florică”, doi tineri români generici, care au două modele diferite de a strânge din timp bani pentru perioada în care se vor pensiona.

• Ionică începe la 35 de ani să acumuleze și acumulează doar 5.000 de euro pe an.
• Florică începe a 45 de ani și acumulează 10.000 de euro pe an.
• Amândoi se opresc la vârsta de 65 de ani.
• Ionică, cel care a început mai din timp, dar la jumătate față de Florică, are cu 10% mai mult decât Florică – diferența venind din perioada cu 10 ani mai îndelungată.

„Pe scurt, cel care începe la 35 de ani, poate pune jumătate deoparte din suma pe care ar trebui să o pună cineva la 45 de ani și are cu 10% mai mult”, a explicat Adrian Măniuțiu.

Suma ar fi și mai mare dacă Ionică ar începe la 30 de ani să strângă bani. „Dar e mai puțin probabil, sociologic dovedit, ca un tânăr la 30 de ani să ia în calcul că este nevoie să se gândească și la o perioadă în care lucrurile nu vor mai fi atât de efervescente ca la vârsta tinereții, cei mai mulți spunând că au timp destul. Doar că timpul trece foarte repede și realitatea vine și ne ia din urmă, și atunci, evident, trebuie să te gândești la soluții alternative”, spune Adrian Măniuțiu.

Analistul financiar recomandă fie mici tatonări cu bursa, fie investiții imobiliare care să ducă la acumularea, din chirii și rente, a unei sume pentru completarea pensiei publice, și mizarea pe o pensie privată cu acumulare, o asigurare de viață cu acumulare – o formă de investiție care poate presupune chiar rambursarea unei sume masive la sfârșitul perioadei, la maturitate.

În ceea ce privește aurul, acesta este un mijloc solid și foarte stabil în timp pentru păstrarea unei valori, te ferește de situații de criză, de devalorizări, de curente puternic inflaționiste, dar nu e o investiție, ci mai mult o rezervă, a explicat analistul Adrian Măniuțiu.

„Aurul, este bine (de cumpărat – n.r.), pentru că nu e ok să ai toate ouăle în același coș. Și atunci, aurul este bine să fie poate parte din strategia ta, într-un procent mic, să spunem, pentru a avea o protecție legată de devalorizare, dar aurul e mai puțin probabil să îți dea de mâncare”, a detaliat invitatul emisiunii GÂNDUL FINANCIAR.

„Sunt foarte multe posibilități, dar mesajul pe care aș vrea să îl dau este că și cu 150 de lei, și cu 250 de lei, nu mai spun cu 400 – 500 de lei pe lună – pentru mulți, din păcate, bani de țigări -, lucrurile pot să arate cu totul și cu totul altfel în 20, 30, 35 de ani de acumulare”, a conchis Adrian Măniuțiu.

Cum se va schimba legislația

În prezent, vârsta standard de pensionare pentru bărbați este de 65 de ani, iar pentru femei, de 61 de ani și 6 luni, dar cu creștere eșalonată, până în anul 2030, la 63 de ani.

Conform documentelor oficiale, proiecțiile incluse în Raportul privind îmbătrânirea populației, ediția 2021, indică o creștere a ponderii cheltuielilor cu pensiile din pilonul I , de la 8,1% din PIB în anul 2019 la circa 14% din PIB la finele decadei 2040-50, urmată de o scădere treptată, către finele perioadei de prognoză, în 2070.

Reforma sistemulului public de pensii din România, pe care Guvernul s-a angajat, în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), să o implementeze până în martie 2023, implică adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, în urma acordării de asistență tehnică, act normativ care va înlocui Legea nr. 127/2019.

Unul dintre obiectivele noii legislații va fi de a asigura stabilitatea pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (incluzând toate sistemele publice de pensii existente), respectiv la 9,4 % din PIB, inclusiv de a prevedea un mecanism de frânare în cazul în care se depășește acest plafon al cheltuielilor.

Conform obiectivelor enunțate în PNRR, noua legislație va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035.

Comisia Europeană a adoptat, luni, o evaluare pozitivă a Planului de Redresare și Reziliență al României, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), potrivit comunicatului de presă al Comisiei Europene.