„Gaura economică” generată de deflagrația din portul Beirut depășește opt miliarde de euro. „Explozia a provocat trei efecte economice majore”

Explozia din portul libanez Beirut ar fi generat pagube materiale şi pierderi economice cuprinse între 6,7 şi 8,1 miliarde de dolari, susțin marii finanțiști.

Conform estimărilor experților Băncii Mondiale, citate de AFP și preluate de Agerpres, Libanul are nevoie urgent de 605 până la 760 milioane de dolari pentru a-şi reveni.

Incidentul major înregistrat 4 august 2020 care a generat un nor gros de fum în formă de ciupercă, a ucis 178 de persoane şi a rănit alte 6.000 şi a provocat pagube materiale cuprinse între 3,8 şi 4,6 miliarde de dolari.

Și asta în timp ce pierderile economice, rezultate ca urmare a diminuării producţiei în diferite sectoare ale economiei, se situează între 2,9 şi 3,5 miliarde de dolari, potrivit rezultatelor unei evaluări rapide a pagubelor şi nevoilor realizată în comun de ONU şi Uniunea Europeană între 5 şi 31 august.

CONTROVERSĂ Ungaria a blocat din nou sancțiunile UE împotriva Rusiei. Orban justifică veto-ul pentru a forța un împrumut de 16.000.000.000 € pentru apărare

10:16

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu: „În cazul de față nu e vorba că nu avem contacte să îl îmbunăm pe Trump. Noi nu am avut informații despre părerea americanilor”

10:00

Sectoarele cele mai grav afectate sunt cel al locuinţelor, al transporturilor şi al patrimoniului cultural (precum aşezămintele religioase şi site-urile arheologice, monumentele naţionale, teatrele, arhivele, bibliotecile şi alte monumente), precizează Banca Mondială, într-un raport publicat înaintea vizitei preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron în Liban.

În plus, analiștii Băncii Mondiale au estimat că nevoile de reconstrucţie imediată (până la finele anului) variază între 650 şi 760 milioane de dolari, iar cele pentru anul 2021 între 1,18 şi 1,46 miliarde de dolari. Cel mai mult ar avea nevoie de ajutor sectorul transporturilor, urmat de cel al culturii şi locuinţelor.

Trei efecte economice majore

Din punct de vedere macroeconomic, specialiștii Băncii Mondială au mai atras atenția că deflagrația a provocat trei efecte economice majore. Vorbim în acest context de pierderi de activitate economică cauzate de distrugerea fizică a capitalului, de perturbarea schimburilor comerciale şi de pierderea de venituri bugetare.

Ca atare, potrivit estimărilor experților Băncii Mondiale, Produsul Intern Brut al Libanului ar urma să înregistreze o contracție suplimentară cu 0,4 puncte procentuale în 2020 şi cu 0,6% anul viitor.

În plus, analiza mai arată că, inclusiv înainte de explozie, Libanul se confrunta cu o criză pe mai multe planuri (economic, financiar şi monetar) care, agravată de efectele pandemiei de COVID-19, a determinat Banca Mondială să anticipeze un recul al PIB de 10,9% în 2020.

„Catastrofa nu doar că va exacerba contracţia activităţii economice, dar va agrava de asemenea şi sărăcia, care afecta deja 45% din populaţie înainte de explozie”, susțin finanțiștii.

Luând în calcul insolvabilitatea sa şi de lipsa de rezerve valutare, experții spun că Libanul nu va putea conta decât pe ajutorul internaţional şi pe investiţiile private și „va trebui să pună în practică un program de reforme credibile pentru a combate corupţia şi a pune capăt controlului elitei”.