LAUDE. La cât susține ministrul de Finanțe că au ajuns cheltuielile cu investițiile în România, în mai 2020. S-a aflat secretul creșterii economice din trimestrul I

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, susține că, în luna mai 2020, la noi în țară, cheltuielile cu investițiile au ajuns să totalizeze nu mai puțin de 13,1 miliarde de lei, cea mai mare cifră din ultimul deceniu.

Cu ocazia unui briefing de presă de sâmbătă, 6 iunie 2020, sursa citată a mai precizat că suma vehiculată ar urma să fie crescută, astfel încât să fie depășite cheltuielile cu pensiile şi salariile.

Și totul, mai spune Cîțu citat de Agerpres, într-un moment dificil pentru toate economiile din lume.

„Ca o comparaţie, în 2017 se cheltuiau 4,3 miliarde de lei şi economia duduia atunci, ştiţi foarte bine ce ni se spunea”.

„Deci, am reuşit în acest moment, în care am plătit pensiile mărite, salariile mărite, cheltuielile de COVID, să cheltuim 13,1 miliarde de lei pentru investiţii, cea mai mare sumă acordată investiţilor în 10 ani de zile – şi acesta este secretul care a dus la o creştere economică în primul trimestru.

„Am alocat bani investiţiilor, aşa cum am spus la începutul anului, şi vom aloca bani investiţiilor pentru că doar prin investiţii poţi să creşti şi să plăteşti şi celelalte cheltuieli.

„În plus, cheltuielile cu investiţiile au ajuns în luna mai la nivelul cheltuielilor lunare cu pensii şi salarii.

„Dorim să mergem mai departe, să depăşim cheltuielile cu pensii şi salarii prin cheltuieli cu investiţii. Doar aşa putem să creştem în continuare”, a adăugat ministrul Finanțelor Publice.

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, vorbește despre „facturi neplătite”

În cadrul aceluiași eveniment, ministrul de resort a arătat cu degetul spre guvernul anterior care, potrivit precizărilor sale, încerca să țină în frâu deficitul bugetar prin neplata unor obligații restante, cum a fost cazul decontării concediilor medicale.

De asemenea, el a condamnat tendințele „socialiștilor” de a mări taxele, în condițiile în care guvernarea din care face parte și Cîțu a eliminat supraaccizele, „TVA split, Ordonanţa 114”.

„Socialiştii ce făceau? Amânau facturi şi aşa reuşeau să mai reducă din presiunea deficitului. Nu plăteau facturi. Atunci când am venit la guvernare, în noiembrie anul trecut, era un stoc de 3 miliarde de lei doar la decontarea concediilor medicale”.

„Vă spun că astăzi am plătit cele trei miliarde de lei. Bineînţeles că au apărut alte concedii medicale, dar am reuşit să plătim acele trei miliarde de lei. Nu mai spun de PNDL sau de rambursarea TVA. Erau facturi neplătite. Aşa se reducea deficitul. Noi nu facem acest lucru. Plătim facturile la timp.

„A doua metodă, care iarăşi era favorita socialiştilor, e de a creşte taxele. În primele momente când am venit la guvernare ştiţi foarte bine că am eliminat şi supraaccize şi TVA split, Ordonanţa 114. Toate aceste lucruri le-am eliminat în prima parte, pentru că noi credem că singurul mod în care poţi să reduci deficitul pe termen mediu şi lung sustenabil este printr-o creştere economică puternică şi venituri la buget şi, bineînţeles, o politică fiscală sustenabilă şi responsabilă”, a completat ministrul de resort.

Bani ținuți pentru campanie electorală

Florin Cîțu a și exemplificat cât anume a plătit în luna mai 2020 pe concediile medicale ale românilor.

El a acuzat fără perdea fosta guvernare PSD că din stocurile financiare făcute, vechea guvernare și-ar fi făcut inclusiv campanie electorală.

„Deci, am reuşit să decontăm 637 milioane de lei într-o lună şi să faceţi o comparaţie: guvernarea socialistă deconta în jur de 90 de milioane, maxim 100 de milioane de lei pe lună. Aşa s-au strâns acele stocuri de 3 miliarde de lei”.

„Au ţinut banii – banii companiilor, banii oamenilor – îi ţineau pentru a-şi face campanie electorală sau a-şi premia propriul electorat.

„Am ajuns să plătim 637 milioane de lei. Vom continua în acest ritm până aducem la zero facturile pentru concedii medicale”, a dat asigurări şeful de la Finanţe.

Lista cu cheltuieli

Ministrul Cîțu a vorbit și despre cheltuielile făcute de guvernul din care face parte, în ciuda celei mai mari crize economice.

Aceste plăți, a mai precizat oficialul guvernamental, pentru a fi acoperite, trebuie efectuate împrumuturi lunare.

„În luna mai, cheltuielile de personal au fost de 8,9 miliarde de lei. Aceasta este cifra în acest an. 74,2 milioane de lei reprezintă stimulentul de risc şi s-a adăugat la această cifră”.

„Dar vreau să faceţi o comparaţie să vedeţi cum au evoluat aceste cifre în ultimii ani. Deci, am ajuns să plătim 8,9 miliarde de lei cheltuieli de personal în 2020 în plină criză. În 2017 se plăteau 5,6 miliarde de lei cheltuieli de personal. Acestea sunt lucruri care au venit la noi, dar le plătim. În cea mai mare criză economică pe care o avem înregistrată, plătim aceste facturi.

„Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de un miliard de lei. Alte cheltuieli importante – cheltuielile cu asistenţa socială. În luna mai, cheltuielile cu pensiile, în jur de 6,4 miliarde de lei, diferenţă faţă de 2017, când era 4,5 miliarde de lei.

„V-am spus, au crescut pensiile, am plătit pensiile crescute la timp, chiar şi mai devreme, chiar dacă suntem în cea mai mare criză economică.

2,3 miliarde de lei pentru șomajul tehnic

Tot sâmbătă, ministrul de resort a precizat că pe perioada suspendării temporare a contractelor de muncă, în România au fost plătite indemnizații în valoare de 2,3 miliarde lei, dar și cheltuieli de carantină, indemnizații acordate părinților și altele.

„În acelaşi timp, s-au mai plătit pentru COVID, au apărut cheltuieli pentru COVID: 2,3 miliarde de lei indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractelor de muncă, deci aşa numitul şomaj tehnic, 454 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti, tot şomaj tehnic, dar pentru alte categorii, 59 de milioane de lei pentru decontarea cheltuielilor de carantină, 9 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

„Acestea au fost doar în luna mai”, a conchis pe acest subiect Florin Cîţu.

Agenţia de rating Standard & Poor’s a menţinut acelaşi rating pentru România (BBB-/A-3), precum şi perspectiva negativă asupra economiei, potrivit unui anunţ făcut vineri noapte.

Decizia este importantă pentru că acest rating este unul dintre criteriile luate în calcul de investitorii care vor să investească pe plan local, dar şi pentru finanţatorii externi ai României.