EXCLUSIV GÂNDUL FINANCIAR. Seceta îi obligă pe fermieri să-și asigure culturile. Anul trecut, plățile prin PNDR au crescut de șase ori

Fermierii români au devenit tot mai interesați de primele pentru asigurarea culturilor din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, pe fondul secetei. În 2020, numărul cererilor s-a mărit de circa patru ori, iar plățile au depășit 9,5 milioane euro, față de 1,7 milioane euro, în 2018.

Sprijinul este de 70%, indiferent de dimensiunea fermei, și este acordat prin intermediul submăsurii 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor” din cadrul  PNDR 2014 – 2020, care dispune de un buget de aproximativ 40 milioane de euro.

În cadrul sesiunii din anul 2020 au fost depuse 6.439 cereri de finanțare, din care 5.612 au fost eligibile. Pentru acestea, până în prezent, au fost efectuate plăți în valoare de 9,5 milioane euro” – potrivit datelor furnizate Gândul Financiar de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

REȚETE Rețetă bucovineană de hribi cu smântână și mămăliguță. Preparatul, vechi de secole, este o delicatesă pentru masa de Revelion

06:30

Cum a “reușit” Bolojan sa scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente

06:30

Spre comparație, în 2019, au fost depuse 1.680 cereri de finanțare, din care 1.072 solicitări au fost eligibile. Până în prezent, au fost efectuate plăți în valoare de 1,7 milioane euro pentru aceste cereri.

“Următoarea sesiune de depunere a cererilor de finanțare în cadrul sM 17.1 se va lansa în cursul anului 2021, însă în acest moment nu se cunosc detaliile privind data lansării ei și nici suma care va fi alocată. Acestea vor fi stabilite de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR) din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale“,  arată oficialii AFIR.

Cele două condiții importante

La prima vedere toate bune și frumoase, numai că nu este chiar așa de ușor să devii elibil pentru finanțare la AFIR. Nina Gheorghiță, care administrează alături de soțul ei o fermă de 600 hectare în județul Brăila, spune că acordarea acestor prime la polița de asigurări este importată pentru agricultori, care au și două mari bariere de trecut, însă.

“Este foarte util util pentru fermieri, cu două condiții: prima este să aibă cine să te asigure, iar a doua ar fi să nu-ți găsească AFIR vreo chichiță, pentru că Ghidul solicitantului este îngrozitor“, a declarat pentru Gândul Financiar Nina Gheorghiță.

Citește și https://www.gandul.ro/actualitate/scumpiri-ce-folos-ca-romania-este-cel-mai-mare-producator-de-floarea-soarelui-din-ue-uleiul-s-a-scumpi-cu-10-la-raft-19611771

În 2020, familia Gheorghiță a reușit să obțină de la AFIR  prima de asigurare pentru o suprafață de 300 hectare de porumb și floarea soarelui, pentru că la grâu nu s-au “calificat“. Concret, la o poliță de 250 lei/ha pentru secetă (adică undeva la 10% din costurile pentru o cultură), au primit înapoi cei 70% prin sM 17.1.

Potrivit datelor din piață, în România sunt asigurate undeva la 15% din culturile agricole, în condițiile în care firmele de asigurări  se limitează în general la zonele cu probleme.

Asigurătorii, reticenți

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, susține că asiguratorii ar fi de acord cu condiţii mai acceptabile pentru fermieri dacă s-ar asigura toţi. Când sunt puţini, firmele sunt reticente sau impun condiţii care nu pot fi întotdeau­­­na acceptate.

„Asiguratorii ar accepta condiţii mai acceptabile pentru fermieri dacă toţi agricultorii s-ar asigura. Atunci noi am cere să fie asigurate toate tipurile de risc, în aşa fel încât să fie un echilibru. Firmele de asigurare, dacă cei asiguraţi sau cei care doresc să se asigure sunt puţini, mai ales pentru secetă, sunt reticente sau impun nişte condiţii care nu întotdeauna pot fi acceptate de către fermieri”, a declarat recent ministrul.

Pe termen lung, despăgubirile nu sunt o soluţie, aşa cum ar fi un sistem complex de asigurări, mai  consideră ministrul.

În 2020, anul în care seceta a calamitat în mare parte culturile agricole, au fost demarate discuţii cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu asiguratorii, dar şi cu asociaţiile de fermieri, în vederea găsirii unor soluții convenabile pentru toată lumea. Ele au fost reluate la începutul acestui an.

Fermierii, îngenunchiați de secetă

Seceta a afectat 1,6 milioane hectare de culturi înființate în toamna anului 2019, pentru care fermierii au primit despăgubiri, plătite în proporție undeva la 92%, dar și 1,2 milioane hectare  culturi înființate în primăvara 2020, pentru care nu s-au mai găsit bani la buget. Fermierii au protestat de mai multe ori, cerând cu insistență miliardul de lei promis de autorități, fără succes, însă.

Efectele în piață nu au întârziat să apară. Astfel, gradul de îndatorare al fermierilor calamitați de secetă, urmare a anului 2020, a crescut de la circa 30% la circa 80-90%, ajungându-se ca aproximativ 25% dintre cei  afectați să nu aibă posibilitatea înființării culturilor de primăvară, a atras atenția Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Aproximativ 35% dintre fermierii în cauză nu au posibilitatea să realizeze o tehnologie minimală, care să poată să le permită obținerea unei producții rezonabile pentru acoperirea unei părți a pierderilor suferite anul trecut, susțin reprezentanții Alianței.