Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene evidențiază posibilele BENEFICII ale acordului SUA- UE pentru economia și companiile românești

Acordul comercial la care au ajuns Statele Unite ale Americii (SUA) și Uniunea Europeană (UE) creează premisele atragerii mai multor investiții de peste Ocean în proiecte din România cu finanțare europeană, dat fiind că sunt așteptate sume considerabile în următorii ani, a explicat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, la întrebarea reporterului Gândul în conferința de presă organizată miercuri, pentru prezentarea bilanțului după o lună de mandat.

Ministrul Dragoș Pîslaru, fost deputat european, a detaliat contextul în care UE a acceptat un acord aparent foarte asimetric cu SUA, care îi impune tarife de 15%, cu accent pe urmările pozitive ale acestuia la nivel comercial.

EXTERNE Cum a reacționat o bătrână din Germania când a aflat că românii sparg seminte: „Ce bine…”

19:13

EXTERNE O lovitură de stat a avut loc în Benin, dar garda prezidențială a reluat controlul după câteva ore. Din 2020, în Africa au avut loc mai multe puciuri

19:07

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, duminică, un acord comercial de principiu cu președintele american, Donald Trump. Uniunea Europeană va suporta impunerea de către SUA a unor taxe vamale de 15%, inclusiv asupra pieselor auto, produselor farmaceutice și semiconductorilor. Vor fi menținute tarifele sectoriale asupra oțelului, aluminiului și cuprului — adică UE va continua să fie taxată cu 50%. În plus, prin acord, Uniunea Europeană a acceptat că facă achiziții de energie din Statele Unite de 750 de miliarde de dolari și să investească suplimentar 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2028.

Ce ar fi însemnat un război tarifar

„Înțelegerea mea referitor la ce s-a întâmplat este că Statele Unite sunt într-o politică de «deal-making» (încheiere de acorduri – nr.), adică aceasta este abordarea președintelui Trump și folosește toate atuurile pe care o țară puternică așa cum este Statele Unite le are, inclusiv cu amenințarea că dacă nu găsim o soluție repede, îți trântesc un tarif de 30%, care era aproape iminent, discutam că de pe 1 august că intră în vigoare”, a explicat șeful Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Demnitarul a amintit că oficialii europeni erau pregătiți cu măsuri de retorsiune, pentru a lovi produse din Statele Unite, mai ales în zona marilor companii, așa-nimita GAFA – Google, Amazon, Facebook, Apple.

„Și cumva s-a ajuns la o evaluare de riscuri pe partea europeană, ce ar însemna să intrăm în războiul acestea și ce câștigă mai mult Europa: să își încordeze mușchii și să intre în acest război, unde practic ar fi fost o chestie de cine cedează primul (…), și atunci Comisia Europeană și la nivel european s-a ales această versiune de a accepta acest tarif de 15%, grosso modo, jumătate din ce ar fi putut să ne lovească pe 1 august într-un deal care aparent este foarte asimetric, în sensul că Statele Unite n-au nicio treabă și noi avem acest 15%, plus niște lucruri care sunt un pic zona aceasta de deziderat să cumpărăm energie în valoare de 750 de milioane, astea tradițional n-au funcționat niciodată, pentru că în Uniunea Europeană nu există mecanisme de constrângere pentru așa ceva. Da, bine, sunt și ele acolo, să dea bine în zona de deal (acord -n.r.)”, a detaliat ministrul.

Dragoș Pîslaru a explicat ce ar fi putu declanșa un război comercial UE – SUA.

„Ceea ce mi se pare mie însă semnificativ este faptul că Europa avea un risc major – în condițiile în care noi știți că am cam zis că nu vrem să luăm tehnologie din Asia – să nu mai avem acces la tehnologia din Statele Unite dacă intră într-un război comercial major cu Statele Unite. Când vorbesc de tehnologie vreau să se citească mai ușor, mă refer mai ales la zona de apărare și securitate. Și atunci, practic, erai într-o situație în care întrebarea era poți să renunți la accesul privilegiat la echipament militar și tehnologie americană? Știți foarte bine că Franța are o anumită viziune, ne pregătim la nivel european să investim niște sume considerabile, să ne creștem tehnologia, deci lucrăm la autonomia strategică. Dar eram acum pregătiți, la 1 august, să intrăm cu tarife ei 30%, noi 30% și să mergem mai departe? Și atunci, practic ce vă pot spune că pe baza acestor calcule s-a ales să cădem la pace cu Statele Unite și să avem acest acord. Prin urmare, nu este faptul că acordul pare foarte elegant sau bun pentru Uniunea Europeană și ce ar fi fost dacă nu s-ar fi întâmplat. Asta este logica pe care eu o înțeleg în acest moment și pe care v-o propun ca interpretare”, a declarat fostul europarlamentar.

„Să folosim fondurile europene ca levier pentru atragerea de investiții din Statele Unite”

În cee ce privește impactul asupra economiei românești, ministrul Dragoș Pîslaru vede o oportunitate de a scăpa de posibile bariere comerciale și de a atrage companii americane în proiecte din România cu finanțare europeană.

„Exporturile românești în America nu sunt la fel de semnificative cum sunt cele din Uniunea Europeană. Acuma nu am cifrele exact, sunt convins că îl puteți întreba pe colegul meu Radu Miruță (ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – n.r.), dar ceea ce vă pot spune este că pentru noi partea semnificativă este să putem dezvolta, că știți că avem un acord de securitate care e foarte bun cu Statele Unite, pe partea acordului de dezvoltare comercială, acolo lucrurile nu sunt exact cât ne-am fi dorit sau care e potențialul american. Și atunci impactul asupra economiei românești este odată ce avem acest deal la nivel european, Statele Unite pot veni către România comercial și economic, cu toate investițiile și lucrurile de care avem nevoie, fără să mai existe vreo temere de bariere comerciale. Asta este de fapt, cel mai important”, a declarat Dragoș Pîslaru.

În acest context, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a dezvăluit că are ca obiectiv, din această poziție și în contextul numirii unui nou ambasador al SUA în România, să folosim fondurile europene ca levier pentru atragerea de investiții din Statele Unite.

„Vă mărturisesc că acest lucru este unul din obiectivele pe care le-am setat (trasat – n.r.) când a fost Ziua Americii, în discuție cu departamentul comercial din ambasadă și voi avea un follow-up (continuare – n.r.), evident, în spatele Ministerului de Externe, adică nu mă apuc eu să discut așa, de unul singur, dar este un deziderat unde avem niște resurse pe care le putem folosi ca levier pentru investiții din Statele Unite, pe principiul, dacă vă aduceți aminte, la Inflation Reduction Act (Legea pentru reducerea inflației – n.r.), unde americanii ziceau «Cine vine la noi, americanii, primește 50%»”, a declarat Dragoș Pîslaru, în conferința de presă de miercuri.

„Așa, noi, practic, pe cine vine din America la noi am putea să invităm în proiectele pe care noi le avem aici, pentru că o să avem încă sume considerabile în perioada următoare. Doar ca să înțelegem despre ce discutăm: România are fonduri europene de încă 50 de miliarde de euro de implementat în anii următori. Adică nu e chiar așa o sumă mică și ne uităm ca din 2028 să mai primim încă 60 de miliarde de euro în perspectiva financiară următoare. Deci aici discutăm – știu că la noi guvernele sunt de cât durează perioada unei nașteri cel mai mult – dar ideea este că dacă ar fi să așezăm niște lucruri pe termen mediu și lung, ei bine, da, ideea de a folosi fondurile europene ca levier pentru investiții în exterior este foarte utilă”, a subliniat demnitarul.

Un exemplu menționat de ministru este proiectul minireactoarelor nucleare din proiectul de la Doicești.

„Deocamdată v-am dat ca exemplu că avem aceste resurse. Pe buget național, repet, nu stăm grozav, dar să folosim banii europeni atâta timp cât tu ai o firmă americană care se înscrie ca agent economic în România, ea devine agent din România, da, firmă comercială în România și asta este ceva ce cred că e loc acuma mult mai bun decât înaintea deal-ului (acordului – n.r.) pe care l-am avut între Europa și America”, a detaliat Dragoș Pîslaru, la întrebarea Gândul.

Sura foto: Alexandra Pandrea / Mediafax Foto