„Până la urmă, un rinichi nu ar fi mare lucru. Se poate trăi cu unul singur”. Care este PREȚUL CORECT pentru recuperatorii de creanțe

„Până la urmă, un rinichi nu ar fi mare lucru. Se poate trăi cu unul singur. Care este PREȚUL CORECT pentru recuperatorii de creanțe
Publicat: 14/10/2015, 19:33

Proiectul va tăia din elanul celor 194 de firme de colectare de debite din România care vor putea obține de la datornici maximum dublul sumei pentru care au cumpărat creanțele, fără să depășească valoarea debitului principal. Acum s-a ajuns la lucruri de neimaginat. Un avocat spune că o bancă a vândut către recuperatori creanțe de 33.000.000 de euro, pentru suma de 1.500.000 euro, considerat de bancă drept un „preț corect”.

În timp ce Guvernul nu susține proiectul, pentru că afectează patrimoniul privat, reprezentanți ai Asociației de Management a Creanțelor Comerciale (AMMC), care reunește 15 firme, susțin că legea ar duce la majorarea creanțelor nevândute, ceea ce va genera o scumpire a creditelor, în urma cărora vor avea de suferit clienții buni platnici. În executare silită sunt aproximativ 3 milioane de români și există circa 700.000 de dosare de cesiune de creanță.

În cazul în care proiectul trecut de Senat va deveni lege va însemna capătul de drum pentru mulți dintre recuperatorii de creanțe, este de părere avocatul Adrian Cuculis. În prezent recuperatorii de creanțe, ale căror afaceri au înflorit în ultimii ani, au ajuns să facă profituri de 300-500%.

„Proiectul de lege va reglementa raportul între recuperatori și bănci, iar băncile nu se vor mai arunca să vândă creanțele pe nimic, fiindcă nici recuperatorii nu vor mai putea da orice sumă pe creanțe. Vor fi condiționați de această lege să nu poată să ia mai mult de 100% față de cât a plătit pe creanța de la bancă”, a declarat pentru gândul avocatul Adrian Cuculis.

„Creanțele se vând cu până la cel mult 4,5% din suma pe care banca o are împotriva debitorului, așa că atunci când negociați cu recuperatorii de creanțe, puteți cunoaște poziția de la care ei pleacă. Băncile, prin crearea de provizioane, pe care mai departe le deduc fiscal tot de la statul român, nu ies în pierdere cu niciun leu”, a spus el Cuculis. Avocatul a publicat pe Facebook un document care arată că una dintre bănci vinde creanțe de 33.000.000 de euro pentru 1.500.000 euro, considerat un „preț corect”.

Potrivit lui Cuculis activitatea de recuperare de creanțe nu este reglementată de vreo normă și că singurii pentru care există prevederi legale pentru a face recuperare de creanțe sunt de fapt executorii judecătorești.

„Ce ați făcut luna asta cu banii, de nu ați plătit rata?”

Pe de altă parte avocatul mai spune că deși se vorbește de un „cod de conduită” făcut de asociația recuperatorilor – Asociația de Management a Creanțelor Comerciale -, care cuprinde 15 din totalul celor 194 de firme, efectul lui este „asemănător cu cel al unui pistol cu apă”. „Nerespectarea codului de conduită nu atrage nici o sancțiune, nu e vorba de o lege sau de o directivă”, a spus avocatul.

„O clientă de-a mea a primit un telefon la 10 seara și i s-a sugerat că cel mai bine să își vândă un organ pentru a-și putea închide problema cu creditul. ”, i s-ar fi sugerat restanțierei de la celălalt capăt al firului, spune el.

A fost un caz izolat, spune avocatul, dar o practică uzuală este ca recuperatorii să îl sune de exemplu pe domnul X-ulescu, care lucrează în MapN și să întrebe „Ce ați făcut luna asta cu banii, de nu ați plătit rata? Ia spuneți, cum ați cheltuit salariul?” . Sau „vinde ce ai prin casă”, precum și amenințări de genul ” venim cu poliția și îți spargem ușa”. „Nu au cum să facă lucrul acesta. Singurul care este autorizat este executorul judecătoresc”, a subliniat avocatul.

Restanțierii care se simt hărțuiți se pot apăra prin înregistrarea mesajelor pe care le consideră defăimătoare, mesaje care intră în contradicție cu respectarea demnității umane. „În cele din urmă pot formula plângere penală, mai ales dacă telefoanele pe care le primesc sunt de natură să inducă o stare de temere”, a mai explicat avocatul.

Cât de mare este afacerea cu restanțierii

În ultimii ani numărul de firme de recuperare s-a dublat, iar afacerile lor au urcat de la 121,9 milioane de lei în 2010, la 194 milioane de lei în 2014, potrivit unei analize keysfin.ro

Pe lângă bănci comerciale, și companii de leasing, și companii din telecom au încercat să își facă curățenie în bilanțuri și își vând portofoliile de credite neperformante către firmele de recuperare.

Unele dintre firmele de colectare a debitelor au ajuns să aibă sute de salariați.

Între cele mai mari firme de recuperări de creanțe se numără EOS KSI România, cu 590 de salariați și afaceri de 61,1 milioane de lei în 2014, urmată de Asset Portfolio Servicing Romania, Top Factoring, VS Comunication, potrivit analizei citate.

Iancu Guda, services director în cadrul Coface Romania, crede că impactul proiectului care a trecut de Senat va fi resimțit în piata de colectare din România. Guda a ținut să precizeze că inițiativa legislativă de reglementare a creanțelor cesionate nu va avea un impact asupra Coface România, deoarece compania nu este un jucător în acest domeniu, iar cesionarea creanțelor nu face parte nici din strategia Grupului Coface la nivel mondial. Coface România este membru al Asociației de Management a Creanțelor Comericale, potrivit site-ului asociației.

„Luând în considerare că prețul portofoliilor supuse vânzării variază între 10% și 20%, deși pot fi excepții din punctul de vedere al calității portofoliului, va plafona sumele din partea cumpărătorilor, iar portofoliile se vor putea recupera maximum 40%. Primul impact generat de inițiativa legislativă se refera la debitori, cărora li se va șterge datoria cel puțin la jumătate”, a explicat pentru gândul Iancu Guda.

În România, aproximativ 30% din populație este reprezentată de persoane care au întârzieri la plată, iar rata creditelor neperformante este de 15-16%. Dacă cei 30% debitori vor face parte din portofoliile cesionate, rezultă că restul de 70% – debitori buni platnici – își vor pune problema de a nu mai plăti. Un alt impact, în opinia lui Guda, ține de firmele de investiții care cumpără astfel de portofolii și care nu vor mai dori să continue acest proces, din cauza costului cumulat al capitalului, la care se adaugă cheltuielile în faza amiabilă și în instanță. „Astfel, vor fi din ce în ce mai puține fonduri de investiții în segmentul cesionarii creanțelor”, spune Guda.

„În opinia Coface, cele două efecte ale initiațivei duc în final către un paradox ciclic: practic, vor fi din ce în ce mai multe creanțe sau restanțe în piață, deoarece oamenii nu vor mai dori să plătească, pentru că ei vor dori ca portofoliile din care fac parte să fie cesionate, dar nici acest lucru nu se va întâmpla, avand în vedere lipsa investițiilor. Astfel, creșterea creanțelor nevândute va duce la o scumpire a creditelor, în urma cărora vor avea de suferit clienții buni platnici”, arată el.

În România în luna august exista un număr record de datornici la bănci la nivelul ultimilor doi ani. Circa 720.000 de persoane fizice aveau datorii mai mari de 30 de zile.

Inițiator lege: „Până acum aveau câștiguri de 2.000%. Acum un câștig de 100% este perfect”

Senatul a adoptat un proiect prin care limitează suma pe care o pot obține recuperatorii de creanțe. Creanțele cesionate pot fi valorificate până la un prag maxim reprezentând dublul sumei din valoarea de cesiune a creanței, prevăzută în contract, dar fără a depăși valoarea debitului principal restant. De asemenea, recuperarea creanței se poate face și în rate, în urma negocierii dintre debitor și creditorul cedent, respectiv cesionarul, potrivit proiectului de lege adoptat de Senat.

„Susținerea acestei inițiative înseamnă reducerea, în principal, a vulnerabiliții economice și sociale a românilor datornici la firmele de recuperări creanțe. Să cumperi o creanță bancară cu 4-5% din valoarea acesteia și după aceea, practic, să-i hărțuiești pe debitori direct sau prin intermediul autorităților statului este un șantaj împotriva milioanelor de români datornici”, a spus senatorul liberal Steliana Miron, care se află printre inițiatorii proiectului de lege.

„Proiectul a trecut de plenul Senatului și sunt foarte fericită. S-a impus un prag maxim, în sensul că firmele de cesiuni de creanțe, dacă cumpără cu 2 lei o creanță de la bancă, pot câștiga doar 4 lei. Până acum aveau câștiguri de 2.000%. Acum un câștig de 100% este perfect”, a declarat pentru gândul Steliana Miron.

Guvernul a anunțat că nu susține proiectul de lege pentru că afectează patrimoniul privat, a spus în plen secretarul de stat Liviu Stancu.

„Guvernul nu susține prezenta inițiativă din următoarele rațiuni: dreptul de creanță și drepturile litigioase, care și ele fac obiectul acestei inițiative, sunt bunuri patrimoniale, sunt drepturi patrimoniale care aparțin unui patrimoniu privat. În momentul în care se limitează posibilitatea de dispoziție în legătură cu aceste bunuri se afectează în mod logic patrimoniul privat”, a spus Stancu, citat de Mediafax.

„Impunerea unei limite maxime a sumelor recuperate contravine principiilor economice ale pieței libere, afectând procesul de negociere, dar și capacitatea de administrare eficientă a portofoliilor companiilor de recuperare a creanțelor”, se arată în avizul negativ transmis de Guvern la Senat.

În executare silită sunt aproape 3 milioane de români și există circa 700.000 de dosare de cesiuni de creanță.

„Guvernul normal că a fost împotrivă, la fel și băncile și recuperatorii. Dar este o inițiativă de aproape un an și mulțumesc celor care m-au ajutat”, a declarat Miron.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 84 de voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” și 11 abțineri.

Senatul a fost prima cameră sesizată, iar Camera Deputaților este for legislativ decizional.

Calvar pentru o tânără. Ce a putut să păţească după 10 partide de sex într-un...
Și ei îi e rușine! Câte clase are Gina Pistol, de fapt. De ce s-a...
FOTO. Alina Pușcaș, în costum de baie! Cum arată trupul vedetei
Demența la bătrânețe poate fi prevenită, dacă urmezi 5 sfaturi simple
Anunț cutremurător! Medicul Valeriu Gheorghiță, adevărul despre efectele adverse ale dozei a treia de vaccin:
Cine sunt viitorii socri ai lui Laurențiu Reghecampf! Toate detaliile despre familie și cum au...
Averea halucinantă a noului premier al României! 40.000 de euro pensie și venituri grotesc de...
Criza politică de la Bucureşti: condiţiile puse de PSD pentru a susţine Guvernul Ciucă
5 mașini de care să FUGI
BANCUL ZILEI – Două blonde fac nudism. La un moment dat apare un taur…
Prima țară din Europa care legalizează cultivarea și consumul de canabis
Și ei îi e rușine! Câte clase are Gina Pistol, de fapt. De ce s-a...
Un medic AVERTIZEAZĂ: acestea sunt cele mai PERICULOASE poziții AMOROASE. „Oamenii nu sunt făcuți să...
Când se întoarce frigul în România. Trebuie să ne pregătim deja hainele groase
Alertă meteo. Vremea severă pune stăpânire pe România. Temperaturi drastice
Covid-19 la Constanța: 593 de NOI CAZURI de INFECTARE; Incidența pe municipiu este de 12,71
Filmul din cariera lui pe care Brad Pitt ar vrea ca lumea să îl uite!
Restricția ȘOC despre care nu vorbește NIMENI. Intră în vigoare de luni. Ce va fi...
Șoc în România! Este cea mai cruntă lovitură pentru Klaus Iohannis. A venit de unde...
După Coronavirus ne mai lovește ceva neașteptat. Ajunge și în România. Scenariul periculos venit direct...
EXCLUSIV. E război total pe piaţa de energie. De ce avem de fapt facturi prea...
Pâinea noastră (scumpă) cea de toate zilele? România, producţie record de grâu în 2021